Vremea caniculară remodelează Europa: Perioadele cu temperaturi extreme, de peste 32 de grade, nu se mai limitează la lunile de vară

Perioadele de căldură extremă, cu temperaturi care depășesc 32°C, nu mai sunt o simplă amintire a verii, ci o realitate care se întinde alarmant până în toamnă. Potrivit unui studiu recent realizat de organizația Climate Resilience for All, orașele europene se confruntă cu o transformare profundă a calendarului climatic. Ceea ce era odinioară o excepție devine normă: canicula persistă din primăvară târzie până la începutul toamnei, punând la încercare atât infrastructura urbană, cât și sănătatea publică.

Cifrele care alarmează

Analiza datelor din perioada 2019–2023 în 85 de orașe la nivel global a evidențiat o tendință ireversibilă: în medie, sezoanele caniculare durează acum 214 zile, iar în 20 dintre orașele studiate, zile cu peste 32°C pot apărea în orice perioadă a anului. Europa se situează în primul rând al vulnerabilității, fiind una dintre regiunile cele mai afectate de încălzirea globală.

Exemple concrete din Europa:

• Atena, Grecia: 145 de zile de caniculă (de la mijlocul lui mai până în octombrie)
• Tirana, Albania: 143 de zile
• Lisabona, Portugalia: 136 de zile (sfârșit de primăvară – început de toamnă)
• Madrid, Spania: 119 zile (sfârșit mai – septembrie)
• Paris, Franța: 93 de zile (iunie–septembrie)
  Chiar și orașe cu climat mai temperat înregistrează perioade semnificative: München are 64 de zile, iar Varșovia 34 de zile cu temperaturi extreme.

De ce se amplifică căldura în orașe?

”Insula termică urbană” este un fenomen-cheie: betonul, asfaltul și structurile dense rețin căldura, iar spațiile verzi limitate nu mai pot atenua efectele. La acestea se adaugă:

• Densitatea mare a populației, care intensifică consumul de energie (aer condiționat, transport);
• Reducerea albedoului suprafețelor (capacitatea de a reflecta razele solare);
• Poluarea aerului, care crește riscurile pentru respirație în condiții de temperatură ridicată.

Orașe tropicale: Oglinda viitorului?

În orașe precum Bangkok, Manila, Singapore sau Rio de Janeiro, canicula aproape nu mai are pauză, cu peste 300 de zile/an de temperaturi extreme. Acestea servesc ca avertisment pentru Europa, unde sezoanele se alungesc vizibil.

Riscuri pentru sănătate și mediu

Temperaturile de peste 32°C nu sunt doar incomode – sunt periculoase:

• Persoanele în vârstă, copiii și cei cu boli cardiovasculare sau respiratorii sunt cei mai expuși la deshidratare, colaps termic sau agravarea afecțiunilor cronice;
• Sistemele de sănătate sunt suprasolicitate, cu creșteri de până la 40% a cererii de servicii medicale în perioadele de caniculă;
• Biodiversitatea urbană suferă: plantele native dispar, iar cererea de apă pentru irigații creează presiuni asupra resurselor.

Cum răspund orașele?

Unele metropole au demarat proiecte de adaptare:

• Extinderea spațiilor verzi (parcuri, acoperișuri vegetale);
• Noi standarde de construcție cu materiale reflectante;
• Sisteme de avertizare timpurie pentru caniculă;
• Centre cu aer condiționat deschise publicului.
  Totuși, experți avertizează că măsurile sunt încă fragmentare și necesită coordonare la nivel continental.

O normalitate care ne obligă la acțiune

Canicula prelungită nu mai e o aberație meteorologică, ci un semn clar al schimbărilor climatice. Pentru Europa, aceasta înseamnă nu doar veri mai fierbinți, ci toamne care își pierd răcoarea, transformând viața urbană într-un maraton de supraviețuire. Dacă măsurile de adaptare rămân la stadiu de promisiuni, costurile umane și economice vor deveni insuportabile. Studiu precum cel al Climate Resilience for All ne oferă o hartă a vulnerabilității – rămâne să o folosim înțelept.

Surse: Climate Resilience for All, Biziday.ro, Copernicus Climate Change Service, WHO.