Vistieria goală: „Cel mai amplu program de austeritate de la criza financiară încoace”

România în curelele austerității: Cum răspunde presa germană la șocul fiscal

Începând cu 1 august 2025, România a intrat într-un amplu program de austeritate, descris de presa germană drept „cel mai dur de la criza financiară din 2008” . Măsurile, adoptate prin angajarea responsabilității guvernamentale în Parlament, au declanșat proteste și controverse, dar și avertismente de la Bruxelles privind riscul de colaps fiscal.

1. Contextul de urgență: Deficit record și presiuni externe

• Deficitul istoric: România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din UE: 9,3% din PIB în 2024, de trei ori peste limita europeană de 3%.
• Amenințări externe: Riscul suspendării fondurilor UE și o posibilă degradare a ratingului sovereign (BBB-, la pragul de „junk”) de către S&P.
• Cauzele crizei: Guvernul subliniază cheltuieli publice nesustenabile: „Din fiecare 100 de lei colectați, cheltuim 132”, afirma premierul Bolojan.

2. Măsurile cheie: Trei pachete de austeritate

Pachetul 1 (intrat în vigoare la 1 august):

• Creșteri fiscale: TVA standard de la 19% la 21%, TVA redus de la 9% la 11% pentru alimente, medicamente și energie.
• Impozitare suplimentară: Contribuția de sănătate (CASS) pentru pensii peste 3.000 de lei, impozit pe dividende de la 10% la 16%, accize majorate cu 10% la alcool și carburanți.
• Înghețarea cheltuielilor: Salariile și pensiile în sectorul public nu vor crește în 2026.

Pachetul 2 și 3 (în dezbatere):

• Reforma administrativă: Reducerea cu 20% a posturilor din sectorul public (167.000 de locuri de muncă).
• Descentralizarea autorizațiilor pentru jocuri de noroc și impozitare locală suplimentară.
• Condiționări drastice: Suspendarea permisului de conducere pentru neplata amenzilor, blocarea radiării mașinilor până la achitarea datoriilor.

3. Impactul social: „Festivalul sărăciei și inechității”

• Explozia facturilor: Liberalizarea pieței energiei (iulie 2025) a dus la dublarea facturilor la energie pentru multe gospodării. Doar familiile cu venituri sub 380 de euro primesc subvenții simbolice (50 de lei/lună).
• Proteste și critici: Mii de funcționari publici au protestat împotriva tăierii sporurilor pentru munca în condiții periculoase. AUR a denunțat măsurile ca „un abuz de putere ce oprimă milioane de români”.
• Discriminare fiscală?: Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) subliniază că măsurile lovesc populația obișnuită, în timp ce „nomenclatura păstrează privilegii”.

4. Paralela istorică: De la Ceaușescu la Bolojan

• Anii 1980: În perioada comunistă, România a plătit integral datoria externă prin austeritate extremă: raționalizare energie, cartele de alimente, interzicerea posesiei de valută.
• Diferența fundamentală: Atunci lipsa democrației a amplificat suferința, astăzi guvernul argumentează că măsurile evită un colaps economic într-un cadru constituțional . Curtea Constituțională a respins contestația AUR privind neconstituționalitatea pachetului fiscal.

5. Perspective economice: Optimismul investitorilor vs. realitatea cotidiană

• Prognoze contradictorii: Guvernul estimează reducerea deficitului la 8% din PIB până în 2025. Economiștii prevăd însă creșterea inflației de la 5,7% la 8% și stagnarea economică.
• Atractivitate pentru investitori: Randamentele mari ale obligațiunilor de stat atrag în continuare capital străin, dar BNR menține dobânda cheie la 6,5%, îngreunând creditarea.
• Consumul intern – ultima speranță?: FAZ remarcă că „speranțele se leagă de folosirea economiilor de către populație pentru consum”, dar avertizează că acest pilon al creșterii poate fi efemer.

Austeritatea ca decizie fără alternative?

„Ziua socotelilor a sosit pentru România”, o rezumă Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal . Pe fondul unui context geopolitic volatil și a unei coaliții guvernamentale fragile (agravată de demisia vicepremierului Dragoș Anastasiu, implicat într-un scandal de corupție), planul de austeritate rămâne un pariu riscant.

Cu toate acestea, analiștii recunosc: fără ajustări, riscul de faliment sau de izolare financiară era inevitabil. Adevăratul test va fi capacitatea guvernului de a transforma durerea socială pe termen scurt în stabilitate pe termen lung – și de a evita repetarea scenariului anilor ’80, când austeritatea a accelerat căderea regimului comunist.

„Este o consolidare curajoasă, cu costuri imediate, dar necesară pentru a recâștiga încrederea” – concluzionează un analist bancar citat de FAZ.