Via Transilvanica, pe cale să primească o finanțare de 7 milioane de euro pentru amenajare din granturile SEE și Norvegiene

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că este în negocieri avansate pentru ca emblematica Via Transilvanica să beneficieze de o finanțare semnificativă, între 6 și 7 milioane de euro. Suma urmează să provină din Granturile SEE și Norvegiene pentru perioada 2021-2028, marcând potențial prima finanțare publică majoră dedicată dezvoltării acestui amplu proiect de comunitate.

Granturi pentru proiecte inovatoare și de nișă

Într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Pîslaru a detaliat cadrul general al acestor granturi, al căror buget total se ridică la 600 de milioane de euro. Aceste fonduri, provenite din Norvegia, Islanda și Liechtenstein, sunt menite să completeze finanțarea europeană mai largă (precum Politica de Coeziune sau PNRR) prin susținerea unor proiecte inovatoare, pilot, sau care abordează domenii foarte specifice.

„Aceste proiecte (…) sunt menite să piloteze, să testeze, să ajute, să completeze finanțările celelalte, care sunt mai mari”, a explicat Pîslaru. Printre domeniile prioritare se numără tranziția verde, dezvoltarea locală, justiția, afacerile interne, cultura și proiectele bilaterale. Pe lista inițială a propunerilor României, alături de Via Transilvanica, se regăsește și un proiect de turism lent în Delta Dunării, inspirat de ideile legendarei lui Ivan Patzaichin.

Via Transilvanica: Un tezaur național construit de comunitate

Dragoș Pîslaru a vorbit cu entuziasm despre impactul profund al Via Transilvanica, pe care l-a descris ca fiind mult mai mult decât un simplu traseu montan. „Via Transilvanica este tipul acela de proiect care leagă România, creează țesut social, reunește oameni din sute de localități în jurul unui concept: de a strânge România”, a declarat ministrul.

Dezvoltată predominant prin efort voluntar și donații private sub egida Asociației Tășuleasa Social, ruta inițială de peste 1.600 de km, la care s-au adaugat în acest an aproximativ 200 km ai noii ramificări către Brașov, traversând România de la nord la sud (de la Putna, Suceava, până la Drobeta-Turnu Severin), a reușit să mobilizeze peste 400 de comunități. Pe parcursul traseului, antreprenorii locali oferă cazare și gastronomie autentică, creând un ecosistem economic sustenabil.

„E un concept de comunitate foarte, foarte bine gândit, care atrage deja sute de mii de vizitatori. Avem din ce în mai mulți turiști străini și e o mândrie pentru români”, a adăugat Pîslaru, subliniind că statul român nu a finanțat semnificativ proiectul până acum, ceea ce a păstrat autenticitatea sa.

Ce se va face cu cei 6-7 milioane de euro?

Finanțarea propusă ar urma să fie utilizată pentru amenajarea și echiparea corespunzătoare a traseului, asigurând o experiență mai bună și în siguranță pentru drumeții. Printre planuri se numără construirea de puncte de informare și vizitare, cum ar fi un centru de educație dedicat spiritului comunitar la Tășuleasa Social, dar și semnalizarea adecvată, facilități de odihnă și conservarea peisajului.

„Discutăm de echipamente, de a face niște puncte de vizitare (…) care să fie într-adevăr un centru de educație cu privire la spiritul comunitar”, a precizat ministrul. Acestă investiție ar reprezenta nu doar un impuls pentru turism, ci și o recunoaștere oficială a valorii naționale și europene a proiectului.

O colaborare strategică cu experți norvegieni

Ministrul Pîslaru a evidențiat că parteneriatul cu Norvegia este deosebit de valoros datorită expertizei pe care aceasta o deține în dezvoltarea de rute pedestre de mare amploare și calitate. „Ei au în Norvegia niște lucruri similare în materie de rute pedestre. (…) rutele pedestre la ei sunt de mult ceva care atrage”, a spus el.

Această finanțare nu este doar un ajutor financiar, ci și o oportunitate de schimb de know-how și de consolidare a relațiilor bilaterale. Este primul pas către o relație formală între un proiect românesc emblematic și un sistem de finanțare recunoscut pentru sprijinirea inițiativelor inovatoare.

Anunțul despre potențiala finanțare a stârnit entuziasm în rândul comunității de drumeți, a localnicilor de pe traseu și a organizațiilor de mediu. Via Transilvanica se confirmă astfel nu doar ca un traseu de pelerinaj modern, ci și ca un pilon al dezvoltării durabile, unificării comunitare și promovării patrimoniului natural și cultural românesc pe plan internațional.