Via Transilvanica: Fosta cale ferată cu cremalieră Porțile de Fier ale Transilvaniei, pe traseul Caransebeș - Subcetate, a fost transformată în potecă turistică

În inima interferenței dintre Banat și Ardeal, proiectul privat Via Transilvanica a readus viață unor zone uitate, transformând vestigii industriale în puncte de atracție turistică. Printre acestea se numără fostul tronson feroviar Porțile de Fier ale Transilvaniei, o cale ferată cu cremalieră construită la începutul secolului XX, care acum face parte din traseul emblematic Terra Banatica. Această inițiativă nu doar revitalizează patrimoniul, ci și aduce în prim plan oportunități economice pentru comunitățile locale, inclusiv prin deschiderea de Puncte Gastronomice Locale de-a lungul traseului.

Revigorarea turismului prin reconversia patrimoniului

Traseul Terra Banatica, una dintre cele șapte secțiuni istorico-culturale ale Via Transilvanica, traversează județul Caraș-Severin, inclusiv zona montană a Banatului, și face legătura între Transilvania și Banat printr-un peisaj spectaculos. Aici, proiectul a transformat o porțiune de 10 km a vechii căi ferate Subcetate-Caransebeș – care a funcționat cu sistem de cremalieră până în 1978 – într-o potecă accesibilă pentru drumeți și bicicliști. Fostul terasament feroviar a fost reabilitat: vegetația a fost curățată, au fost construite podețe, iar bornelor kilometrice din epoca industrială li s-au alăturat bornele sculptate din andezit, specifice proiectului. Turiștii pot acum explora traseul unde odinioară circulau „mocănițele” (locomotive cu aburi dotate cu roți zimțate), admirând pădurile seculare și râurile cristaline ale Parcului Național Semenic-Cheile Carașului.

Interferența culturală Banat-Ardeal: un mozaic etnic

Județul Caraș-Severin, străbătut de Via Transilvanica, este un model de conviețuire pașnică între 15 minorități etnice, inclusiv români, maghiari, germani, croați și sârbi. Această diversitate se reflectă în arhitectură, tradiții și gastronomie, oferind turiștilor o experiență autentică. De exemplu, în zona Porțile de Fier ale Transilvaniei, traseul trece prin sate precum Băuțar, Marga și Văliug, unde casele tradiționale și bisericile fortificate povestesc istorii seculare.

Terra Banatica: de la istorie la aventură

Secțiunea Terra Banatica a Via Transilvanica este una dintre cele mai populare, datorită peisajelor dramatice și accesului facil pentru bicicliști. Ea include trasee prin:

• Munții Țarcu și Cernei, cu vârfuri ce depășesc 2.000 de metri;
• Cheile Nerei, unde apele limpezi taie stâncile calcaroase;
• Depresiunea Cornereva, un sanctuar al pășunilor verzi.

Poteca transformată de la Bucova (lângă Poarta de Fier) este un punct culminant, combinând istorie și natură. Aici, turiștii pot observa rămășițele haltei feroviare și instalațiile de cremalieră, amintiri ale unei epoci industriale uitate.

Oportunități economice: gastronomia locală ca motor de dezvoltare

Proiectul Via Transilvanica nu doar atrage turiști, ci și încurajează antreprenoriatul rural. De-a lungul traseului, Punctele Gastronomice Locale devin esențiale pentru sustenabilitate. Acestea oferă:

1. Bucate tradiționale: Papanași cu brânză de oi din Cornereva, ciorbe aromate cu leustean proaspăt, sau plăcinte cu urdă din satele secuiești.
2. Produse de proximitate: Mierea de plop din Văliug, brânza afumată de la păstorii din Munții Țarcu, sau vinurile de Tamâioasă de la podgoriile din Reșița.
3. Experiențe immersive: Turiștii pot participa la workshop-uri de preparare a merndului (pâine tradițională) sau la degustări ghidate de tuică.

Asociația Tășuleasa Social, inițiatoarea proiectului, subliniază că aceste puncte nu doar susțin economia locală, ci și păstrează tradițiile: „Fiecare masă servită este o poveste despre oamenii și pământul acesta”.

Concluzie: Un drum care unește trecutul cu viitorul

Via Transilvanica nu este doar un traseu de drumeție, ci un proiect social care reînvie comunități prin turism responsabil. Transformarea căii ferate Porțile de Fier în potecă turistică simbolizează această regenerare, punând în valoare atât patrimoniul industrial, cât și pe cel natural. Iar cu fiecare Punct Gastronomic Local deschis, se scrie un nou capitol în povestea de conviețuire dintre om și natură.