Traian Băsescu: „Trump nu poate spune că își ia rachetele acasă”

Traian Băsescu: „Trump nu poate spune că își ia rachetele acasă”

„Scutul de la Deveselu nu este doar pentru România. Americanii trebuie să-și protejeze investițiile din Europa, unde au uzine, fabrici și mari concerne. De asemenea, trebuie să-și apere depozitele de armament nuclear din Belgia, Olanda și Germania, precum și navele din Marea Mediterană”, a explicat Traian Băsescu.

„Trump nu poate spune: «M-am supărat, îmi iau rachetele acasă», pentru că nu sunt rachetele lui, nici ale familiei lui, și nici nu pot fi cazate în Trump Tower, unde se duce Ponta să facă poze cu machete de ceară”, a concluzionat fostul președinte.

Structura sistemului defensiv american din Europa este complexă, incluzând baze în mai multe țări, precum România și Polonia, distrugătoare americane în apele Portugaliei și radare în Turcia.

Acest sistem se bazează pe o combinație de tehnologie avansată și cooperare strategică cu aliații NATO. De exemplu, bazele din Polonia și România găzduiesc sisteme anti-rachetă Aegis Ashore, capabile să intercepteze proiectile balistice, în timp ce prezența navală în Marea Neagră și Mediterana asigură răspuns rapid la potențiale amenințări.

În plus, rețelele de sateliți și centrele de comandă integrate permit monitorizarea în timp real a spațiului aerian și maritim, facilitând coordonarea între forțele americane și cele europene. Aceste capabilități nu servesc doar la descurajarea agresiunilor, ci și la construirea unei încrederi reciproce între parteneri, prin exerciții militare comune și schimburi de informații.

Impactul geopolitic al acestei infrastructuri este semnificativ. Prezența militară americană în țări precum Germania sau Italia, alături de dislocarea trupelor în statele Baltice, reflectă o strategie de „apărare în profunzime” împotriva potențialelor acțiuni destabilizatoare.

Turcia, deși uneori în tensiune cu aliații NATO, rămâne un punct cheie datorită poziției sale geografice și a sistemelor radar care monitorizează activități în Orientul Mijlociu. Simultan, investițiile în modernizarea bazelor și transferul de tehnologie către țările gazdă stimulează economiile locale și întăresc legături politice.

Acest uriaș sistem defensiv nu este doar un instrument militar oarecare și nu poate fi la discreția unui conducător tiranic, fie el și Donald Trump, ci și unul de influență strategică, care se adaptează constant la dinamica globală și la provocările contemporane, cum ar fi conflictul din Ucraina.