Timișoara scrie un capitol nou în istoria aerospațială a României: De la outsourcing la creator de tehnologie

Timișoara scrie un capitol nou în istoria aerospațială a României: De la outsourcing la creator de tehnologie

Timișoara se pregătește să devină epicentrul inovației aerospațiale românești odată cu lansarea unui program inovator de licență în inginerie aeronautică și aviație la Universitatea Politehnica Timișoara (UPT). Acest proiect emblematic, dezvoltat în parteneriat cu experți români de la giganți globali precum Boeing, urmărește să transforme România dintr-un furnizor de servicii într-un creator de tehnologie cu impact global.

Programul revoluționar: Structură și orizonturi

  • Fazele de dezvoltare: Programul de patru ani va integra bazele inginerești tradiționale cu tehnologii de vârf. Primii ani se vor concentra pe fundamentele ingineriei aerospațiale, iar ultimii doi vor aborda teme avansate precum sisteme critice de siguranță, design aeronautic și operarea sistemelor aerospațiale.
  • Abordare practică și proiecte: Rectorul UPT, Florin Drăgan, subliniază că programul va avea o componentă practică majoră, bazată pe proiecte concrete. Acesta se sprijină pe infrastructura academică existentă a UPT – programe de licență în robotică, electronică și calculatoare și mastere în Machine Learning și IoT – oferind un suport solid fără a începe de la zero.
  • Colaborare cu industria: Programul a fost conceput în strânsă colaborare cu ingineri români cu experiență internațională, precum Dragoș Mărgineanțu (Chief AI Technologist la Boeing și absolvent UPT) și Alexandru Stere (specialist în structuri aeronautice). Ei contribuie cu cunoștințe actuale din industria globală.

Viziunea liderilor: România ca pol de inovație

  • Trecerea de la outsourcing la creator: Drăgan vede această inițiativă ca un pas esențial în maturizarea economică a României: „Este momentul ca România să devină creator de tehnologie, nu doar furnizor de servicii. Avem toate resursele necesare pentru a construi aici un hub aerospațial puternic”. El identifică domenii cheie (AI, quantum computing, big data, securitate cibernetică) ca fundații pentru o digitalizare reală a statului, iar programele universitare pregătesc specialiștii necesari.
  • Timișoara - hub european pentru drone și AI: Mărgineanțu, implicat pro-bono în proiect, este optimist: „Timișoara și toată România pot deveni un centru de dezvoltare în domeniul aerospațial care să dea restului lumii direcții și idei”. El evidențiază potențialul zonei de vest a României de a conduce inovația în domenii adiacente, precum dronele și inteligența artificială.

Context și impact strategic

  • Piața muncii și nevoia de specialiști: Ambii lideri subliniază deficitul critic de ingineri aerospațiali și potențialul acestora de a stimula creșterea economică în deceniile viitoare.
  • Atragerea investițiilor: Drăgan precizează că anticiparea tendințelor globale (în special cele din SUA) este crucială pentru a atrage investiții majore în domeniul aerospațial în România.
  • Complementaritate cu centrele existente: Noua facultate din Timișoara vine să completeze oferta educațională tradițională din domeniu, reprezentată de Facultatea de Inginerie Aerospațială din București (fondată în 1971), cu o orientare mai puternică către inovația digitală și aplicată.

Tabel comparativ cu ofertă educațională aerospațială în România

Caracteristică UPT Timișoara (program nou) UPB București (tradițional)
Focus primar Sisteme de decizie, AI, drone, design avansat, proiecte Structuri, propulsie, avionică, management aeronautic
Colaborare industrie Strânsă, cu experți globali (e.g., Boeing) Legături cu industria locală (Aerostar, Romaero)
Punct de forță Integrare IT/AI, inovație disruptivă Fundamente solide, istoric (de la Elie Carafoli)
Programe conexe Robotică, ML, IoT, Calculatoare Grafică inginerească, Navigație aeriană (EN)

Provocări și orizonturi viitoare

  • Investiții și suport guvernamental: Drăgan a evidențiat necesitatea unui angajament consistent al guvernului în digitalizare și cercetare, fără abandonarea proiectelor la prima dificultate.
  • Infrastructură de cercetare: Dezvoltarea laboratoarelor avansate va fi esențială. România are deja un actor de top în cercetare - INCAS "Elie Carafoli" -, implicat în programe UE majore (Clean Sky 2) și cu facilități unice (tunel aerodinamic, AERO-VR). Crearea de sinergii între UPT, INCAS și industria privată este cheia.
  • Competiția globală: Poziționarea României ca hub aerospațial necesită nu doar specialiști, ci și un ecosistem de inovație și start-up-uri competitive.

Un zbor spre autonomie tehnologică

Lansarea programului de licență în inginerie aeronautică și aviație la UPT semnalează un salt calitativ în ambițiile României în domeniul aerospațial. Prin combinarea excelenței academice cu expertizei practice globale și concentrarea pe tehnologii de viitor (AI, drone), Timișoara poate deveni catalizatorul trecerii de la un model economic bazat pe outsourcing la unul condus de inovație și creație proprie. Așa cum remarca Mărgineanțu, vestul României are acum șansa istorică de a pune bazele unor companii care să nu doar execute, ci să definească viitorul aerospațial european și global. Acest program nu pregătește doar ingineri, ci pionieri ai unei noi ere economice a României.