Taxa de salubrizare, noul lux al românilor. De la Oțelu Roșu la Iași, cât costă gunoiul pe cap de locuitor

Taxa de salubrizare, noul lux al românilor. De la Oțelu Roșu la Iași, cât costă gunoiul pe cap de locuitor

Oțelu Roșu: Simbolul dezechilibrului

În fostul oraș siderurgic Oțelu Roșu, locuitorii se confruntă cu o taxă record de 31,50 lei/lună pe persoană – unul dintre cele mai mari tarife din țară. Paradoxul e amar: un oraș sărac, fără angajatori majori, cu o populație îmbătrânită și un exod masiv al tinerilor, este asfixiat de o taxă care depășește capacitatea financiară a locuitorilor. Firma Brantner a reușit să impună acest tarif exorbitant într-o zonă unde pensiile medii nu depășesc 1.500 de lei.

Ca oraș turistic, Brașovul are o taxă de salubrizare semnificativă: 26 de lei pe lună de locuitor. Doar Miercurea Ciuc percepe la fel. Printre municipiile cu taxe mari se numără și Aradul, unde contribuția este de 25 de lei lunar. Același nivel de plată îl au și locuitorii din Sectorul 4 București, serviciile de salubritate fiind asigurate acolo de firma Rosal, care practică cel mai ridicat tarif din Capitală.

Dintre marile orașe ale țării, Timișoara se remarcă printre cele cu cea mai redusă taxă de salubrizare: 16 lei lunar de persoană. La același nivel se situează și Sibiu, un oraș care și-a declarat curățenia și amenajarea drept priorități fundamentale, însă, taxa a crescut la 59 lei/lună pentru familiile cu 3 sau mai multe persoane, după o majorare de 40,7% aplicată în 2025.. O sumă puțin mai mică, 15 lei, se percepe în Slatina, Piatra Neamț și Târgoviște. Cea mai frecventă taxă în municipii, de 14 lei, se regăsește la Deva, Galați, Suceava, Baia Mare, Pitești și Drobeta Turnu Severin.


De ce explodează taxele?

  1. Taxa națională pentru economia circulară s-a dublat: de la 80 lei/tonă la 160 lei/tonă .
  2. Indexarea cu inflația (10,6% în 2024) a fost aplicată la tarifele operatorilor.
  3. Costurile de tratare a deșeurilor au crescut: în Iași, de exemplu, taxa include acum sortarea (0,95 lei), tratarea mecano-biologică (3,60 lei) și depozitarea (1,36 lei).

Corecții și actualizări: Taxele reale de salubrizare în 2025

Din cercetările recente, există o diferență între tarifele istorice și cele actuale din 2025. Iată explicațiile:

  1. Iași: De la 38 lei la 24 lei
    • În 2024, Iașiul aplica o taxă de 38 lei/persoană/lună, cea mai mare din țară.
    • Din mai 2025, tariful a fost redus la 24 lei după aprobarea HCL 138/139/28.04.2025.
    • Motive: Restructurarea costurilor (reducerea taxei de depozitare de la 1,36 lei și introducerea unor compensații).
  2. Oțelu Roșu: 31,50 lei – un caz extrem
    • Tariful exorbitant de 31,50 lei/persoană/lună, impus de firma Brantner, a fost stabilit în octombrie 2024, însă comunicat public abia ieri, 22 iulie 2025 (!).
    • Context socio-economic: Oraș cu rata mare de sărăcie (fost centru siderurgic colapsat), pensii medii sub 1.500 lei, și exod al populației.
    • Obligativitate: Cetățenii sunt sancționați cu amenzi (500-1.000 lei) dacă refuză contractul.
  3. Constanța: De la cel mai mic la cel mai șocant salt
    • În 2024: 8 lei (cea mai mică taxă din țară).
    • Din 2025: 20 lei (+150%), după ce autoritățile au renunțat la subvenții.
    • Proteste locale: Locuitorii se plâng de gunoiul necolectat, deși plătesc triplu.

Topul actualizat al taxelor (iulie 2025)

Următoarele valori reflectă modificările recente aprobate de consiliile locale:

Oraș Taxă (lei/lună) Situație vs. 2024
Iași 24 ▼ 37% (fost 38 lei)
Constanța 20 ▲ 150% (fost 8 lei)
Craiova 22 ▲ 22% (fost 18 lei)
Oțelu Roșu 31,50 Operator nou (Brantner)
Timișoara 16 Neschimbat

În Craiova, o familie cu 4 persoane plătește 1.056 lei/an doar pentru gunoi – mai mult decât impozitul pe locuință!


Cum se justifică administrațiile?

  • Primăria Craiova: „Taxele reflectă realitatea: am mai multe operațiuni decât alte orașe”.
  • Primăria Constanța: A introdus declarații obligatorii până pe 31 martie 2025, chiar și pentru cei fără modificări – o măsură criticată pentru birocrație excesivă.
  • Operatorii: Tarifele includ acum și costuri pentru reciclare (2,30 lei) și reducerea deșeurilor abandonate (taxă de 1,10 lei).

Revolta oamenilor obișnuiți

  • Pensionară din Craiova: „La o pensie de 1.280 lei, am plătit 1.230 lei taxe! S-a dus pensia! Și de mâncat nu mai mâncăm”.
  • Constanța: Taxa a crescut de la 8 lei la 20 lei, dar gunoiul se adună lângă containere, iar mirosul e insuportabil.
  • Iași: Deși plătesc foarte mult (24 lei), locuitorii nu văd îmbunătățiri în colectarea deșeurilor.

Viitorul: Ce ne așteaptă?

  1. Creșteri continue: Majorarea taxei pentru economia circulară va fi transferată și în 2026.
  2. Lipsa transparenței: În Craiova, majorarea de 25% a fost aprobată fără dezbatere publică, deși inflația era doar 10%.
  3. Alternativa bugetară: Unele orașe (ex. Medgidia) vor menține tarifele în 2026, dar le vor indexa cu inflația (5,6%).

Un lux cu miros de gunoi

Taxa de salubrizare a devenit o povară socială, nu o investiție în mediu. Oamenii plătesc triplu față de 2024 (ex. Constanța), dar văd străzile murdare și containerele supraîncărcate. Cazul Oțelu Roșu e simptomatic: un sistem care pedepsește sărăcia, nu o gestionează. Iar până când primăriile nu vor face audituri publice ale contractelor cu operatorii, taxa va rămâne un lux pe care mulți nu și-l vor permite.

  • Oțelu Roșu simbolizează o problemă sistemică: Taxe mari într-o zonă cu venituri mici, fără consultare publică.
  • Recomandare: Audit public al contractelor cu operatorii (ex: de ce Brantner a câștigat licitația în Oțelu Roșu cu un tarif dublu față de media națională?).
„Nu e doar gunoiul, e sărăcia care miroase a profit” – locuitor din Oțelu Roșu.