Străpungere iminentă pe șantierul de vis: Luminița se aprinde în tunelurile pentru urși de pe autostrada A1 la Margina-Holdea

În adâncul dealurilor dintre Timiș și Hunedoara, o echipă de 800 de muncitori și 200 de utilaje pregătește un moment istoric: străpungerea iminentă a galeriei stângi a primului tunel de pe autostrada A1 Margina-Holdea. După luni de foraj neîntrerupt, “luminița de la capătul tunelului” va deveni realitate la propriu – semn simbolic al progresului pe ultimul segment lipsă din coridorul european Rin-Dunăre.

Stadiul lucrărilor: O mobilizare fără precedent

Tunelul 1 (T1): 382 m – pragul străpungerii

• Progres exploziv:
  • Galerie stângă (Euro-Asfalt): 140 m forjați – 76% din lungimea totală (367 m)
  • Galerie dreaptă (UMB): 60 m avansați – 25% din 415 m
  • Lucrări finale: Turnarea bolții (22 m finalizați) și instalarea sistemelor de siguranță.
• Tehnologie: Metoda austriacă (NATM) cu monitorizare geologică continuă pentru evitarea alunecărilor.

Tunelul 2 (T2): Gigantul adormit (3.810 m total)

• Pregătiri intensive:
  • Finalizare portaluri de intrare și segment “cut & cover” (săpare în deschidere)
  • Montare plăci de coronament și piloti (1.100 din 2.200 turnați).
• Provocări unice: Lungimea record (1.985 m) necesită 8 fronturi de lucru și 10 linii de utilaje specializate.

Structuri auxiliare în paralel:

• 2 viaducte și 2 pasaje – în stadiu de armare și turnare
• 23 de podețe și Centrul de Întreținere – fundații finalizate.

Umbrele proiectului: De ce 2026 rămâne incert

Autorizații și birocrație:

• Subsecția E2 (zona T2): lipsă autorizație de construire (AC) din cauza exproprierilor neterminate și defrișărilor amânate.

Avertizarea Asociației Pro Infrastructură:

“Fără AC, termenul de 34 de luni pentru execuție începe abia acum – deci ne întâlnim în 2027”.

Experiență versus complexitate:

• UMB depinde de partenerul bosniac Euro-Asfalt, dar tehnica NATM necesită calibrări geotehnice pe care România nu le-a încercat la această scară.

Comparație cu PORR (Tunelul Curtea de Argeș):

Semnificația luminiței: De ce contează acest moment

• Psihologic: Străpungerea este un “boost” moral pentru echipele epuizate de lucrul în 3 schimburi – o confirmare că eforturile se concretizează.
• Tehnic: Permite sincronizarea utilajelor între galerii și începerea lucrărilor de hidroizolație și infrastructură subterană (ventilație, sisteme antiincendiu).
• Politic: Guvernul îl folosește ca simbol al respectării angajamentelor PNRR. Secretarul de stat Irinel Scrioșteanu insistă: “Mobilizarea de 800 de oameni demonstrează că 2026 este realizabil”.

Alerte critice: Ce poate derapa graficul

• Risc geologic: Zona T2 are soluri instabile ce necesită “cut & cover” extra – o tehnică costisitoare ce adaugă luni la proiect.
• Fonduri PNRR: Termenul limită (august 2026) e obligatoriu. Pierderea lui ar transfera costurile (365 mil. €) la bugetul de stat.
• Consecințe regionale: Amânarea ar perpetua aglomerația pe DN68A (peste 15.000 vehicule/zi), unde accidentele mortale sunt frecvente.

Perspectivă: O cursă între tehnocrație și determinare

Pe când tunelul T1 devine simbol al progresului, T2 rămâne o “capsulă a timpului” a birocrației românești. Avansul la T1 dovedește că, cu resurse adecvate, România poate finaliza lucrări complexe. Dar blocajele la T2 – lipsa AC, procedurile forestiere lente, riscurile geotehnice – sunt ecoul unui sistem care încă nu învață din greșelile trecutului.

“Străpungerea e o victorie tactică, dar războiul strategic pentru 2026 se câștigă doar cu autorizații în mână și experți în tuneluri” – concluzia unui inginer de șantier cerut anonim.

Până la finalul anului, toți ochii vor fi pe emiterea AC pentru T2. Dacă birocrația accelerează, “luminița” de la Margina va fi mai mult decât un moment emoționant: va fi scânteia care aprinde motoarele României post-PNRR.