Sistemul de salubritate din Caraș-Severin, sub asediu: Protestul locuitorilor din Oțelu Roșu contra tarifului exagerat la salubritate

Locuitorii din Oțelu Roșu, județul Caraș-Severin, au primit o veste cutremurătoare în această vară: taxa pentru serviciile de salubritate a urcat vertiginos de la 7 lei la 31,45 lei pe lună de persoană. Tariful, stabilit încă din octombrie 2024, a fost comunicat public abia pe 22 iulie 2025, când firma Brantner a deschis sediul local și a afișat noile tarife.

Creșterea de aproape 5 ori a lăsat comunitatea în stare de șoc, mai ales când, comparativ cu marile capitale europene unde, deși serviciile de salubritate sunt mult mai complexe și eficiente, tarifele sunt semnificativ mai mici:

• Berlin (Germania): Taxa inclusă în impozitul pe proprietate (100-300 EUR/an);
• Viena (Austria): 100-150 EUR/an/gospodărie (nu pe persoană);
• Roma (Italia): 15-30 EUR/an, calculat după suprafață și număr de persoane;
• Paris (Franța): Costuri acoperite parțial de bugetul local;
• Elveția: Sistem "pay-as-you-throw" (2-3 CHF/sac sau taxă pe greutate), ce încurajează reciclarea.

Protest și mobilizare civică

Nemulțumirea a izbucnit imediat. Peste 40 de locuitori, sub egida inițiativei ”OȚELU ROȘU - Salubritate la Preț Omenesc!”, au cerut o întâlnire de urgență cu primarul Grigore Goja. În sala Consiliului Local, edilul a prezentat poziția administratiei, iar la solicitarea cetățenilor, a promis că ședința din 31 iulie va avea loc la Casa de Cultură pentru a acomoda un aflux masiv. Comunitatea așteaptă explicații de la reprezentanții firmei Brantner, Intercom Deșeuri și Consiliul Județean (CJ). Până atunci, au strâns peste 300 de semnături pentru o petiție adresată ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare), prin care solicită scăderea tarifului.

O criză națională cu rădăcini adânci

Cazul Oțelu Roșu nu este izolat. Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor (SMID) din Caraș-Severin este în colaps, după cum a evidențiat prefectul Ioan Dragomir în ședința Colegiului Prefectual din 29 iulie:

• Zonele 1 și 6 (operate de Brantner): Datorii de peste 2 milioane de lei.
• Zonele 2 și 3: Operator în insolvență, cu risc de reziliere a contractului.
• Zona 5: Posibilă reziliere din cauza neplății deșeurilor abandonate de primării și a refuzului locuitorilor de la Băile Herculane de a încheia contracte.
• Operatorul Girexim (centrul de la Lupac): Creanțe de 7-8 milioane de lei, cu risc de blocaj financiar.

Însă, aceste dificultăți financiare ale Girexim sunt în mare măsură alimentate chiar de ajustările tarifare semnificative pe care operatorul le-a solicitat începând cu primăvara acestui an. Conform unor surse, tarifele pentru serviciile cheie au crescut brusc: sortarea deșeurilor reciclabile (cu 20%, la 586,57 lei/tonă), tratarea mecano-biologică (cu 19%, la 310 lei/tonă), depozitarea (cu 18%, la 136,74 lei/tonă), iar în special transportul deșeurilor reziduale și transferul celor reciclabile (ambele cu 40%, la 105,19 lei/tonă și, respectiv, 60,82 lei/tonă) – toate fără TVA. Aceste creșteri substanțiale au contribuit direct la acumularea datoriilor între operatori și la presiunea financiară asupra întregului sistem SMID din județ.

Probleme la centrul de deșeuri Lupac

Cristian Bîtea, reprezentantul CJ Caraș-Severin, a semnalat o altă criză: lipsa pământului pentru acoperirea deșeurilor inerte la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Lupac. Acest deficit crește riscul de autoaprinderi, întrucât compostul produs conține materiale reciclabile inflamabile. Deși celula de depozitare are capacitate până în 2027 (fiind umplută în 50%), colectarea neselectivă în mediul rural și urban reduce eficiența economică a operatorilor.

Soluții propuse și termene limită

Prefectul Dragomir a cerut tuturor părților (primării, operatori, ADI Intercom) să prezinte soluții concrete până pe 11 august. În săptămâna 18-22 august, un grup de lucru va elabora un plan de acțiune. Daniel Borduz, directorul ADI Intercom, a insistat pe găsirea de soluții, nu a vinovaților.

Ce putem învăța din Europa?
În contrast cu România, majoritatea țărilor UE au sisteme echitabile:

• Taxe progresive (reduse pentru pensionari și venituri mici).
• Subvenții pentru servicii esențiale.
• Audit public al contractelor pentru a preveni suprataxarea.
• Investiții masive în reciclare, reducând costurile de depozitare.

De-favorizarea...
Oțelu Roșu este un semnal de alarmă pentru România: fără reglementări clare, transparență și mecanisme de protecție socială, criza deșeurilor va agrava sărăcia și va periclita mediul. Până la ședința din 31 iulie, orașul rămâne un simbol al luptei dintre dreptul la servicii esențiale și incapacitatea locuitorilor de a le plăti.