Semenic – Exproprieri aprobate: O alegere legitimă sau un risc pentru încrederea publică?

Între visul turistic și realitățile terenului

Proiectul de transformare a zonei Semenic-Crivaia într-un magnet turistic modern a avansat decisiv zilele trecute, odată cu aprobarea de către Consiliul Local Reșița a coridorului de expropriere pentru unele imobile aflate pe amplasamentul viitoarelor facilități. Această decizie marchează un pas esențial în demararea lucrărilor, dar deschide și discuții aprinse despre echilibrul dintre dezvoltare și drepturile proprietarilor, precum și despre sustenabilitatea financiară a unui proiect ambițios.

Un vis cu pârtii, gondole și profituri
Imaginea promisă este una spectaculoasă: 9 km de pârtii noi, o telegondolă de ultimă generație, tunuri de zăpadă și o infrastructură completă de agrement – de la parcuri de aventură până la restaurante montane. Investiția, estimată la peste 242 de milioane de lei (cu TVA), este susținută parțial de fonduri ministeriale (70%), iar restul urmează să fie acoperit din împrumuturi și profitul viitor al operațiunii. Primarul Reșiței, Ioan Popa, susține că proiectul va genera anual între 2,5 și 3,5 milioane de euro, permițând amortizarea în doar 4-5 ani.

Exproprierile: Necesitate sau piedică?
Aprobarea coridorului de expropriere, deși legală, ridica întrebări delicate. 8.760 de mp și o ruină vor fi preluate de autorități, cu despăgubiri totale de aproape 160.000 de euro. Desigur, dezvoltarea infrastructurii presupune sacrificii, dar transparența în evaluarea proprietăților și dialogul cu comunitatea afectată rămân chei pentru a evita conflicte. Este oare corect ca bugetul local să suporte aceste costuri înainte de a avea certitudinea finanțării complete?

Provocări financiare: Gondola și creditul riscant
Un obstacol major rămâne asigurarea avansului pentru telegondolă, furnizată de austriecii de la Leitner. Primăria negociază cu Consiliul Județean un credit care să fie rambursat din veniturile viitoare. Însă această abordare presupune un pariu pe succesul imediat al proiectului. Ce se întâmplă dacă fluxurile de turiști nu ating estimările optimiste? Rămâne întrebarea: este prudent să împrumuți pe termen scurt într-o economie fluctuantă?

De la plan la realitate: O istorie lungă
Proiectul Semenic are o biografie complicată, începută în 2017 cu includerea în Masterplanul Turistic al Guvernului. Schimburi de terenuri cu Romsilva, rectificări de planuri de management și schimbări de lideri (de la CJ Caraș-Severin la Primăria Reșița) au întârziat demararea. Acum, cu finanțarea record de 27,5 milioane de euro de la Ministerul Economiei, se pare că visul este cât pe ce să prindă contur.

O uportunitate cu asterisc
Fără îndoială, Semenic ar putea deveni un pol de atracție turistică vital pentru economia Caraș-Severin. Crearea a sute de locuri de muncă, revitalizarea zonei și promovarea turismului de anotimpuri sunt beneficii incontestabile. Însă proiectul trebuie abordat cu prudență.

1. Riscurile finanțării: Datoria pe termen scurt pentru telegondolă poate deveni un călcâi de achile dacă veniturile întârzie. Este necesar un plan de rezervă.
2. Impactul social: Exproprierile trebuie gestionate cu empatie. Transparența în calculul despăgubirilor și consultarea publică sunt obligatorii.
3. Sustenabilitatea ecologică: Parcul Național Semenic-Cheile Carașului este un ecosistem sensibil. Amenajările trebuie să respecte norme ecologice stricte.

În concluzie, aprobarea coridorului de expropriere este un pas necesar, dar nu și suficienț. Autoritățile trebuie să demonstreze că această investiție nu este doar un experiment costisitor, ci o transformare gândită cu responsabilitate. Succesul va depinde de echilibrul delicat între ambiție, pragmatism și respect pentru comunitate și mediu.