Scandal transfrontalier: Gigantul austriac Kronospan și fostul Schweighofer, anchetați pentru lemn din parcuri naționale și poluare în România

O anchetă jurnalistică transfrontalieră și rapoarte ale organizațiilor de mediu scot în evidență practicile controversate ale celor doi giganți austrieci ai industriei lemnului în România. Pe de o parte, achiziția de lemn din zone protejate din Slovacia, iar pe de altă parte, un complex dosar de poluare și falsificare a raportărilor de mediu, care a atras atenția autorităților române și europene.

Introducere: Doi giganți austrieci pe piața românească a lemnului

România deține o treime din pădurile virgine și cvasi-virgine rămase în Uniunea Europeană, un ecosistem prețios care găzduiește populații importante de urs, lup și linx . În ultimele decenii, acest tezaur natural a fost supus unei presiuni enorme din partea industriei de prelucrare a lemnului, unde doi jucători austrieci și-au construit imperii economice semnificative: Kronospan și Holzindustrie Schweighofer (cunoscută acum sub numele de HS Timber Group).

Ambele companii au investit masiv în România, preluând fabrici și modernizând capacități de producție. Kronospan, de exemplu, a preluat recent fabrica ZG Timber din Sebeș, consolidându-și poziția pe piața de cherestea și asigurând circa 500 de locuri de muncă. Cu toate acestea, afacerile lor au fost permanent însoțite de acuzații grave de defrișări ilegale, achiziție de lemn fără documente și poluare ambientală, iar ultimele luni au adus în prim-plan noi scandaluri care vădesc o problemă sistemică.

Partea 1: Lemnul din Parcul Național Tatra care ajunge la porțile României

Investigația GPS care a urmărit traseul lemnului protejat

În iunie 2025, jurnaliști de la publicația slovacă Denník N și activiști ai inițiativei civice „My sme les” („Noi suntem pădurea”) au plasat dispozitive GPS de urmărire pe trunchiuri de arbori exploatați în Parcul Național Tatra din Slovacia, o zonă protejată cu cea mai înaltă valoare de conservare. Scopul: să traseze drumul lemnului tăiat și să identifice beneficiarii finali ai exploatărilor din parc.

Rezultatele, făcute publice în august 2025, au fost concludente și au creat un val de indignare la nivel european. Dispozitivele au indicat faptul că lemnul din inima rezervației slovace a fost transportat peste 600 de kilometri, depășind granițele a patru state, pentru a ajunge la porțile a două fabrici românești: HS Timber (fosta Holzindustrie Schweighofer) din Reci, județul Covasna, și Kronospan din Brașov.

De ce este problematică exploatarea în Parcul Național Tatra?

Exploatarea forestieră în parcurile naționale slovace este permisă doar în condiții excepționale și strict definite, cum ar fi combaterea unor dăunători precum gândacul de scoarță. Însă, activiștii susțin că permisele au fost acordate excesiv și că, conform legii, lemnul provenit din astfel de operațiuni ar trebui prelucrat local, pentru a stimula economia slovacă și a reduce amprenta de carbon a transportului pe distanțe lungi. Faptul că acest lemn ajunge în România indică o posibilă încălcare a acestor principii și o lipsă a transparenței în lanțul de aprovizionare.

Scandalul de corupție și demisia directorului parcului

Investigația a scos la iveală și un puternic miros de corupție. Directorul Parcului Național Tatra, Peter Olexa, a fost acuzat că a fost numit și menținut în funcție în ciuda unei condamnări anterioare pentru braconaj, datorită sprijinului politic al unui fost ministru al Mediului al Slovaciei. Presiunea publică generată de dezvăluirile privind destinatia lemnului a condus la demisia lui Peter Olexa la 1 august 2025.

Reacția HS Timber: Angajamente geografic selective

Confruntată cu dovezi, HS Timber a recunoscut că a achiziționat lemn din Slovacia, dar a susținut că toți furnizorii săi dețineau autorizații necesare și erau certificați FSC sau PEFC. Mai mult, un reprezentant al companiei a declarat că angajamentul companiei de a nu procesa lemn din parcuri naționale se aplică doar României și Ucrainei, nu și Slovaciei, un răspuns care a stârnit și mai multă critică cu privire la standardele etice double ale concernului.

Tabel: Comparativ achiziții lemn din zone protejate – HS Timber vs. Kronospan

Partea a 2-a: Kronospan, ancheta pentru poluare și falsificarea raportărilor de mediu

Dosar penal pentru fals în înscrisuri și export ilegal de deșeuri

Dacă HS Timber se confruntă cu acuzații legate de materia primă, Kronospan este implicat într-un scandal la fel de grav, de data aceasta legat de poluarea mediului. Procurorii din Alba au deschis un dosar penal împotriva companiei, suspectată de falsificarea raportărilor privind emisiile de poluanți și exportul ilegal de deșeuri periculoase.

Formaldehida – substanță cancerigenă sub monitorizare

În centrul anchetei se află formaldehida, o substanță cancerigenă folosită ca liant în producția de plăci de PAL și MDF. În 2023, Garda Națională de Mediu a efectuat un control la fabrica Kronospan și a descoperit nereguli grave în sistemul de raportare a emisiilor. Datele erau copiate și lipite în rapoarte pentru zile și ore diferite, iar unele valori se repetau de până la 16 ori într-o singură lună, un lucru statistic aproape imposibil. De asemenea, existau perioade lungi de timp (ex. 8 ore) în care sistemul nu înregistra nicio emisie, deși fabrica funcționa la capacitate normală.

Exportul ilegal al deșeurilor periculoase către Suedia

O altă dimensiune a dosarului o reprezintă activitatea filialei Kronochem Sebeș, specializată în producția de formaldehidă. Compania este suspectată că a exportat în Suedia peste 24 de tone de catalizatori uzati și plini cu formaldehidă, dar i-a clasificat intenționat ca „deșeuri nepericuloase” pentru a evita procedura birocratică costisitoare și notificarea obligatorie a țărilor tranzitate. Această acțiune este considerată un transfer ilegal de deșeuri periculoase conform legislației europene.

Istoricul lung al problemelor de mediu și presiunea UE

Problemele de mediu ale Kronospan nu sunt noi. Companía are un istoric lung de controverse ecologice, de la poluarea apelor în Marea Britanie până la incendii frecvente la fabrica din Chirk. În România, Garda de Mediu a efectuat peste 100 de controale în ultimii 10 ani, aplicând amenzi în valoare de peste 300.000 de lei și făcând două sesizări penale.

În 2009, Comisia Europeană a criticat aspru autoritățile române pentru că au permis lui Kronospan să construiască o fabrică de formaldehidă înainte de a obține autorizația integrată de mediu. Atunci, comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik (om de știință și co-președinte al Panoului Internațional de Resurse al ONU ), a declarat: „Legislația în sine nu este niciodată suficientă: trebuie să poată fi aplicată pe teren. România trebuie să se asigure că evaluările de impact sunt efectuate în astfel de cazuri”.

Un model economic sub semnul întrebării

Scandalurile care împletesc HS Timber și Kronospan în România și Slovacia nu sunt incidente izolate. Ele indică defecte structurale în sistemul de control al lanțului de aprovizionare al lemnului și în aplicarea legislației de mediu. Deși aceste companii aduc investiții și locuri de muncă, costurile sociale, de mediu și de sănătate publică asociate cu practicile lor controversate ridică semne de întrebare legitime asupra sustenabilității reale a acestui model economic.

Presiunea organizațiilor neguvernamentale, a jurnaliștilor de investigație și, în ultimă instanță, a instituțiilor europene rămân esențiale pentru a forța transparență, responsabilizare și respectarea deplină a legii. Viitorul pădurilor românești și al sănătății comunităților care trăiesc în umbra fabricilor depinde de capacitatea tuturor actorilor – autorități, companii, societate civilă – de a învăța din aceste scandale repetitive și de a acționa consecvent.