Sabotaj la Uzina Mecanică Cugir? Radu Hossu, analistul decorat de Zelenski: "Indicii de sabotaj rusesc în contextul războiului hibrid"
Incendiul de la Cugir, în atenția experților: Indicii de sabotaj rusesc în contextul războiului hibrid
Radu Hossu, activistul român decorat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru implicarea umanitară în război, a declanșat o alertă publică după incendiul devastator de la Uzina Mecanică Cugir. În opinia sa, evenimentul din 3 august 2025 prezintă toate caracteristicile unui act de sabotaj orchestrat de Rusia, integrat într-un război hibrid ce vizează infrastructura militară europeană.
Detaliile incendiului și implicațiile strategice
Focul a distrus muniție în valoare de 5 milioane de euro și o parte a infrastructurii, produse destinate – conform ministrului Economiei, Radu Miruță – "unei țări partenere". Deși oficial nu s-a menționat Ucraina, Hossu subliniază că uzina a furnizat constant muniție Kievului. Intervenția rapidă a pompierilor din patru județe (Alba, Mureș, Hunedoara, Brașov) a împiedicat o catastrofă mai mare.
"Acesta nu a fost un accident. Este un act criminal premeditat, cu semnătura tacticilor rusești de sabotaj", afirmă Hossu. El atrage atenția asupra unui tipar european: din 2022, peste 100 de atacuri similare au vizat infrastructuri critice de apărare, 66 fiind atribuite parțial sau integral Rusiei de autorități.
Modul de operare al Kremlinului: Recrutare anonimă și atacuri cu "proxi"
Potrivit analistului, Moscova evită folosirea agenților direcți (GRU, SVR). În schimb, recrutează local "indivizi vulnerabili" – persoane cu probleme financiare, dependențe sau instabilitate psihică – prin aplicații criptate (Telegram) și le plătește în monede virtuale. Acest modus operandi face atribuirea oficială aproape imposibilă:
"Poliția Română va concluziona probabil că vinovatul e un băiat cu 'probleme personale'. Dar șablonul se repetă în toată Europa: 6 atacuri în 2022, 13 în 2023, 44 în 2024, iar în 2025 deja avem cazuri precum explozia de la Rheinmetall din Spania", explică Hossu, bazându-se pe datele companiei britanice Prevail Partners.
De ce România? Obiectivele duble ale sabotajului
Radu Hossu detaliază două niveluri de impact:
- Fizic: Perturbarea producției de armament pentru Ucraina, pierderi materiale și riscul de a anula contractele Romarm.
- Psihologic: Instalarea fricii, demonstrarea capacității Rusiei de a ataca în UE și erodarea încrederii în instituțiile românești.
"România este țintă din 2022. Dronele căzute 'accidental' în Dobrogea în an electoral și acum incendiu la Cugir sunt părți ale aceluiași război hibrid", subliniază activistul.
Vocilor experților, la unison: România sub asediu hibrid
Hossu laudă solidaritatea intelectuală a altor specialiști:
- Armand Goșu și Cosmin Popa (istorici, experți în spațiul ex-sovietic);
- Remus Ștefureac (sociolog, director INSCOP, expert în Măsuri Active);
- Victor Ilie (jurnalist de investigație care a dovedit legături între lobby-iștii pro-ruși și GRU).
Toți susțin aceeași teză: Rusia desfășoară o campanie complexă împotriva României, combinând sabotaj, dezinformare și exploatarea tensiunilor sociale.
Provocarea finală: Cum răspundem?
Hossu încheie cu o întrebare lansată atât instituțiilor, cât și cetățenilor:
"Ne permitem să ne lăsăm mințile cucerite de propaganda rusă, sau ne înrolăm în apărarea informațională? Fiecare dintre noi e o țintă, dar și un potențial soldat în acest război. Vigilența colectivă și cooperarea instituțională sunt singurele arme eficiente."
Răspunsul autorităților
În momentul publicării analizei, Poliția Română încă investighează cazul sub calificativul de "distrugere din culpă". Guvernul nu a comentat ipoteza sabotajului, dar Ministerul Apărării a anunțat mărirea securității în toate unitățile militare industriale din țară.
Concluzie: Incendiul de la Cugir este un test pentru capacitatea României de a contracara amenințările hibride. Pe măsură ce conflictele regionale escaladează, protejarea infrastructurii critice devine o prioritate de securitate națională.
Comments ()