România va găzdui un comandament logistic al NATO pentru Ucraina, după votul Parlamentului

O șansă istorică de a consolida securitatea națională și de a sprijini un partener aflat în război. Astfel a fost descrisă decizia Parlamentului de a aproba instalarea pe teritoriul României a Comandamentului Nodului Logistic (LEN-R), o structură crucială pentru efortul aliat de asistență în favoarea Ucrainei.

O decizie cu sprijin larg

Într-o ședință comună desfășurată marți, Parlamentul României a aprovat cu un sprijin covârșitor solicitarea președintelui Nicușor Dan privind înființarea Comandamentului Nodului Logistic – România (Logistic Enabling Node – România / LEN-R). Votul a înregistrat 296 de voturi „pentru”, un singur vot „împotrivă” și 42 de abțineri, semnalând un consens politic larg în jurul acestei inițiative de securitate.

Acest nou comandament va avea statut de Comandament aliat și va funcționa ca parte componentă a Comandamentului Misiunii de Asistență de Securitate și Instruire NATO – HQ NSATU. Decizia vine în continuarea angajamentului României la această misiune, stabilit încă din 2024.

Scopul și funcțiile noului comandament

Obiectivul central al LEN-R este acela de a coordona, sub comanda comandantului suprem aliat din Europa (SACEUR), asistența în domeniul securității pentru Ucraina. Această misiune are un caracter strict non-combat și se desfășoară exclusiv pe teritoriul statelor aliate.

• Sprijin logistic: LEN-R va asigura fluxul eficient de ajutoare, echipamente și materiale necesare pentru instruire și asistență.
• Interoperabilitate: Scopul este creșterea interoperabilității armatei ucrainene cu standardele NATO, fără ca Alianța să devină parte directă în conflict.
• Instruire: Misiunea sprijină și coordonează activitățile de instruire ale personalului ucrainean.

Baza de operare și resursele umane

Comandamentul logistic și-a va avea sediul la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, o locație strategică aproape de teatrul de operații. Decizia de a pune la dispoziție această infrastructură a fost luată încă din anul trecut, când Parlamentul a aprobat participarea Armatei României la NSATU.

Pentru a sprijini activitatea, a fost stabilit un efectiv de până la 100 de militari români. Aceștia vor include personal de stat major în cadrul comandamentelor misiunii, instructori pentru modulele de instruire desfășurate în afara țării și detașamente specializate pentru completarea structurii de pe teritoriul național.

Contextul strategic și sprijinul continuu pentru Ucraina

Această decizie este doar ultima dintr-un șir lung de măsuri prin care România și-a demonstrat sprijinul ferm pentru Ucraina. Potrivit unui anunț recent făcut de Kiev, România este pe cale să trimită Ucrainei al 23-lea pachet de ajutor militar. Politica oficială a guvernului român a fost aceea de a nu dezvălui public conținutul exact al acestor pachete, pentru a-și proteja interesele de securitate.

Totuși, s-a făcut public faptul că România continuă să instruiască piloții ucraineni de F-16 și să colaboreze la extinderea capabilităților de apărare, inclusiv prin producția comună de drone. Miniștrii apărării ai celor două țări au discutat recent despre „extinderea cooperării industriale, acordând prioritate producției de: drone interceptor, drone FPV și drone cu rază lungă de acțiune”.

O nouă abordare în comunicarea publică

Președintele Nicușor Dan a evidențiat în mod repetat necesitatea unei schimbări în modul de comunicare cu publicul român cu privire la sprijinul acordat Ucrainei. Într-o conferință de presă de la Palatul Cotroceni, acesta a subliniat că acest sprijin trebuie privit nu doar ca un gest de bună vecinătate, ci și ca o componentă esențială a securității proprii a României și a Republicii Moldova.

„Cred că este important de la nivelul autorităţilor statului şi evident al preşedintelui să explicăm oamenilor că securitatea Ucrainei şi ajutorul românesc pentru Ucraina este o chestiune care ţine de securitatea României însăşi şi de securitatea Republicii Moldova. Asta trebuie să spunem şi să repetăm de fiecare dată”, a declarat Nicușor Dan.

Această abordare reflectă o învățare din experiența recentă, marcată de atacuri de dezinformare. Președintele a mai declarat, cu ocazia prezentării unui raport despre ingerințe externe în alegeri, că „România nu și-a imaginat că va avea loc un atac de această dimensiune”, dar că, în viitor, „un fenomen precum cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla”, datorită măsurilor îmbunătățite.

Susținerea populară: Sprijin în umbra anxietății

Sprijinul public al României pentru Ucraina este puternic, dar se manifestă pe un fundal de îngrijorare profundă. O majoritate covârșitoare de 75% dintre români simt impactul direct al războiului. Principalele lor preocupări se împart în două direcții: 43,5% se tem pentru securitatea națională și riscul extinderii conflictului, în timp ce 36,2% sunt îngrijorați de efectele economice, precum inflația și prețurile la energie.

Pe termen lung, se observă o anumită schimbare de perspectivă, o treime din populație fiind mai deschisă la ideea unor concesii pentru stoparea conflictului. Această stare de spirit subliniază importanța comunicării clare a autorităților, care să lege explicit sprijinul pentru Ucraina de securitatea proprie a României.

Responsabilitatea implicării

Decizia de a găzdui pe teritoriul național Comandamentul Nodului Logistic pentru Ucraina consolidează poziția României ca actor de securitate esențial în Flancul Estic al NATO. Ea demonstrează un angajament ferm atât față de parteneriatul transatlantic, cât și față de securitatea regională, transformând țara într-un pilon al stabilității și al sprijinului pentru Ucraina în acest moment istoric decisiv.