România și Rheinmetall lansează un proiect strategic: Fabrica de pulberi pentru muniție de la Victoria va fi cea mai modernă din lume

O investiție de 535 de milioane de euro, care va transforma România într-un jucător cheie în industria europeană de apărare, va asigura suveranitatea națională în producția de muniții și va crea sute de locuri de muncă, a fost semnată oficial în Germania.

Într-o mișcare strategică majoră, România, prin Ministerul Economiei, și gigantul european al apărării, Rheinmetall, au semnat un acord istoric pentru construirea unei fabrici de pulberi pentru muniție la Victoria, județul Brașov. Valoarea colosală a investiției, de 535 de milioane de euro, este doar unul dintre aspectele care remodelează peisajul industrial și de securitate al țării.

Semnarea contractului la cel mai înalt nivel

Ceremonia de semnare a contractului a avut loc în Germania, în prezența unor personalități de prim rang internațional. La eveniment au participat:

• Armin Papperger, CEO-ul Rheinmetall;
• Mark Rutte, secretarul general al NATO;
• Boris Pistorius, ministrul apărării al Germaniei;
• Lars Klingbeil, vicecancelarul Germaniei;
• Rumen Radev, președintele Bulgariei.

Prezența acestui forum de elită subliniază importanța geostrategică a proiectului nu doar pentru România, ci pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică și pentru securitatea europeană. Faptul că Rheinmetall investește simultan și în două fabrici similare în Bulgaria evidențiază eforturile aliate de a-și consolida capacitatea industrială de apărare în flancul estic.

Un titlu de glorie tehnologic: „Cea mai modernă din lume”

Noul complex industrial, care va fi construit de la zero, este descris de autoritățile române ca având șansa să fie „cea mai performantă din lume”. Construcția va începe în 2026 și va dura aproximativ trei ani, iar la final, va genera 700 de locuri de muncă directe în zona Brașovului, oferind un impuls semnificativ economiei locale.

Fabrica va produce pulberi pentru muniție, materie primă esențială și critică pentru industria armamentului. Aceasta va acoperi atât necesarul intern al Armatei României, cât și va deschide posibilități de export către aliații regionali, transformând România într-un „jucător regional relevant” în domeniu.

Negociere dură, beneficii nete pentru România

Unul dintre cele mai elocvente aspecte ale acestui acord a fost procesul de negociere condus de ministrul economiei, Radu Miruță. El a revelat că a găsit inițial un contract cu prevederi considerate „bătute în cuie”, dar negocierile intense au condus la economisiri substanțiale pentru statul român. „Față de forma contractuală inițială, negocierile au dus la o economie de peste 93 de milioane de euro”, a declarat ministrul.

Pe lângă economisirea financiară, România a obținut și o serie de garanții esențiale pentru controlul strategic și beneficierea economiei locale:

• Drept de veto asupra deciziilor majore din cadrul joint venture-ului;
• Obligativitatea implicării furnizorilor români în proiect;
• Costuri de licență corecte;
• O participație clar cuantificată pentru statul român.

Context strategic: Securitate și reziliență europeană

Proiectul nu poate fi înțeles decât în contextul mai larg al războiului din Ucraina și al necesității urgente de a-și consolida capacitatea de producție de apărare a Europei.

Ionuț Moșteanu, ministrul apărării, a subliniat acest aspect: „România devine jucător regional în domeniul apărării, într-un moment în care războiul lui Putin ne amintește zilnic cât de important este să fim pregătiți”. El a mai adăugat că „nevoia de pulberi e foarte mare și se importă din spațiul extracomunitar”, ceea ce crează o vulnerabilitate strategică.

Fabrica de la Victoria este, așadar, un pilon al rezilienței Uniunii Europene, ducând producția acestui material critic înapoi pe teritoriul UE. Importanța sa este întărită și de faptul că Uniunea Europeană a alocat, în 2024, 47 de milioane de euro pentru susținerea acestei investiții.

Provocări juridice și rezolvarea lor

Drumul către semnarea contractului nu a fost lipsit de obstacole. Proiectul a fost temporar blocat din cauza unei dispute juridice legate de exproprierea a aproximativ 370 de hectare care făceau parte din platforma industrială a societății Viromet SA, aflată în insolvență. Aceasta a contestat la Înalta Curte de Casație și Justiție hotărârea guvernului privind exproprierea.

Blocajele au fost rezolvate în cele din urmă în timpul vizitei președintelui României, Nicușor Dan, în Germania, în iulie 2025 , permițând semnarea finală a contractului și demararea oficială a proiectului.

Integrare în viziunea mai largă a Rheinmetall în România

Fabrica de pulberi de la Victoria nu este un proiect izolat. Este doar o piesa a unui puzzle mult mai vast pe care Rheinmetall îl construiește în România . Grupul german a anunțat înființarea unei rețele extinse de producție locală care include:

• Producția vehiculului de luptă pentru infanterie Lynx la Rheinmetall Automecanica Mediaș;
• Producția de muniție de calibru mediu (inclusiv 155mm) pentru infanterie și apărare aeriană prin Rheinmetall Munitions Romania;
• Înființarea unui Centru de Excelență pentru instruire și transfer de know-how către forța de muncă locală, dotat cu simulatoare de ultimă generație.

Această rețea este susținută prin parteneriate cu companii românești precum Uzina Automecanica Moreni, Interactive Software SRL și MarcTel-SIT, integrând astfel expertiza națională în lanțul de valoare global al Rheinmetall.

Un exemplu de vehicul de luptă pentru infanterie Lynx, care va fi produs în România în cadrul aceleiași rețele de producție.

Perspective viitoare și concluzii

Semnarea contractului pentru fabrica de la Victoria marchează un moment definitoriu pentru industria românească de apărare. Ea nu doar că va consolida securitatea națională și cea europeană prin reducerea dependenței de importuri, dar va aduce și beneficii economice tangibile: locuri de muncă, dezvoltare regională și transfer tehnologic.

Proiectul se aliniază perfect cu viziunea strategică a NATO de a dispersa capacitățile de producție de muniții mai aproape de flancul estic, reducând timpul și costurile logistice și crescând reziliența în fața unor potențiale amenințări.

Prin această investiție, România își asumă cu adevărat rolul de furnizor de securitate și partener credibil în cadrul Alianței, punând bazele unei industrii de apărare durabile, moderne și independente.