România, pe un neplăcut podium european: Peste 19% dintre tineri nu studiază și nici nu lucrează

Un viitor blocat pentru peste o cincime din tinerii români, iar decalajul enorm între sexe ridică semne de întrebare asupra profunzimii problemelor structurale.

În ciuda eforturilor Europene de a integra tinerii în societate și economie, România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize ale generațiilor tinere. Conform ultimelor date Eurostat pentru anul 2024, 19,4% dintre românii cu vârsta între 15 și 29 de ani se află în categoria NEET (Not in Employment, Education or Training), adică nu au un loc de muncă și nu urmează niciun program de educație sau formare profesională. Acest procentaj plasează țara noastră pe un regretabil locul doi în rândul țărilor europene și candidate, după Turcia (25,9%) și înaintea Italiei (15,2%) sau a Bosniei și Herțegovina (22,2%).

O Europă divizată: Nord-Vest vs. Sud-Est

Harta europeană a tinerilor NEET este profund divizată. În timp ce țările nordice și vestice (precum Țările de Jos – 4,9%, Islanda – 5,0%, Suedia – 6,3% și Germania – 8,5%) înregistrează performanțe remarcabile, statele din sudul și sud-estul continentului se luptă cu rate alarmant de ridicate. Această distribuție geografică sugerează o corelație puternică între prosperitatea economică, eficiența sistemelor educaționale și puterea rețelelor de siguranță socială și capacitatea de a-și susține tineretul.

Un obiectiv major al Uniunii Europene este reducerea mediei continentale de 11% sub pragul de 9% până în 2030. Însă, doar 11 dintre cele 34 de state analizate au reușit deja să atingă acest țel. România, cu un procentaj dublu față de acest obiectiv, se află într-o poziție critică care necesită acțiuni imediate și coordonate.

De ce ajung tinerii români în plasa NEET? Cauzele unei probleme complexe

Potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 2025, „rezultatele școlare slabe ale tinerilor reprezintă o preocupare majoră în România și sunt unul dintre principalii factori care determină procentul ridicat de tineri NEET”. Acest lucru indică spre o criză profundă a sistemului educațional, care nu reușește să le ofere absolvenților competențele necesare pentru a se integra pe piața muncii sau pentru a continua studiile.

În afară de abandonul școlar și de lipsa de perspective, alte cauze includ:

• Sărăcia și excluziunea socială: Mulți tineri din medii defavorizate nu își pot permite să continue studiile și sunt forțați să caute un job rapid, dar, fără calificări, aceștia nu îl găsesc.
• Migrația: În fiecare an mii de tineri părăsesc țara pentru a studia sau a munci în străinătate, contribuind la scăderea resurselor umane calificate.
• Lipsa serviciilor de orientare și consiliere: Tinerii sunt lăsați să ia singuri decizii cruciale privind cariera fără un suport adecvat.
• Șomajul în rândul tinerilor: Piața muncii din unele regiuni ale țării este incapabilă să absoarbă noua forță de muncă.

Șomeri sau complet dezangajați? O distincție crucială

Un aspect esențial în înțelegerea fenomenului este diferența dintre „șomeri” și cei „în afara forței de muncă”. În Uniunea Europeană, media este de 4,2% tineri șomeri (care caută activ un loc de muncă) și 6,9% tineri în afara forței de muncă (care nu caută un job și nu sunt disponibili pentru a lucra). Acești din urmă reprezintă cea mai mare provocare, deoarece sunt complet dezangajați din sfera economică și socială. Aceștia pot fi tineri descurajați, persoane care au ales să se ocupe de treburi casnice sau de îngrijirea rudelor, sau care se confruntă cu probleme de sănătate.

Decalajul de gen: O problemă dentroarea problemei

Una dintre cele mai șocante statistici pentru România este abisala diferență între sexe. Dacă rata generală NEET este de 19,4%, la o analiză mai profundă, ea se descompune în 14% pentru bărbați și 25,2% pentru femei. Acest decalaj de peste 11 puncte procentuale este unul dintre cele mai mari din Europa, România fiind depășită doar de Turcia și Cehia.

Această disproporție enormă reflectă norme sociale învechite și lipsa unor politici eficiente de sprijin pentru femei. Multe tinere sunt probabil forțate sau se simt obligate să părăsească piața muncii și a educației pentru a se îngriji de familie și de copii, lipsite de opțiuni viabile de conciliere a vieții profesionale cu cea personală (creșe, grădinițe accesibile, locuri de muncă flexibile). Acest lucru nu numai că le limitează potențialul individual, dar reprezintă și o pierdere masivă pentru economia națională.

Un semnal de alarmă care cere acțiune

Statistica NEET este mai mult decât un număr; este un semnal de alarmă care indică o fractură profundă în mecanismele de incluziune socială și economică a României. Fiecare tânăr care nu studiază și nu lucrează reprezintă un potențial nevalorificat, o poveste de eșec colectiv și un viitor incert.

Adressarea acestei crize necesită o abordare multifațetată: reforma profundă a sistemului educațional pentru a reduce abandonul școlar și a oferi calificări relevante, programe active de ocupare și formare profesională adaptate nevoilor reale, investiții masive în infrastructura pentru copii mici (creșe, grădinițe) și promovarea unui mediu economic care să genereze locuri de muncă decente pentru tineri. Fără aceste măsuri, România riscă să-și piardă definitiv o generație întreagă, cu consecințe dramatice pe termen lung pentru dezvoltarea sa economică și coeziunea socială.