România pe muchie de cuțit: Nicușor Dan îl va propune pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier în ultima săptămână de negocieri
Potrivit unor surse apropiate procesului politic, președintele României, Nicușor Dan, este pe cale să îl desemneze pe Ilie Bolojan, interimarul PNL, în funcția de prim-ministru. Negocierile dintre cei doi au avut loc duminică seară, iar anunțul oficial este așteptat în cursul acestei săptămâni, în contextul expirării mandatului guvernului interimar condus de Cătălin Predoiu pe 20 iunie.
Blocaj politic la Cotroceni
Procesul de formare a unei majorități a fost marcat de dispute aprinse între partide și nemulțumirile președintelui Nicușor Dan, care a criticat repetat direcția negocierilor, considerând-o „proastă pentru cetățeni”. Surse din preajma Palatului Cotroceni au evidențiat că PSD a dominat discuțiile, blocând înființarea unei coaliții stabile prin insistența asupra unor poziții controversate, precum rotativa guvernamentală sau majorări de taxe. Acest impas a pus în pericol absorbția fondurilor europene și a întârziat aplicarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar (9,3% din PIB în 2024). În acest context, desemnarea lui Bolojan apare ca o încercare de a depolitiza guvernarea.
Cine este Ilie Bolojan?
Ilie Bolojan, inginer constructor cu experiență în administrație publică, a condus transformarea urbană a orașului Oradea (primar, 2004-2015) și a condus județul Bihor până recent. Sub mandatul său, regiunea a înregistrat progrese notabile în infrastructură și atragere de fonduri UE. Actualmente, deține funcția de președinte interimar al PNL, fiind recunoscut pentru abordarea pragmatică și transparența în administrare. A publicat poziții ferme privind necesitatea reformei sistemului de declarații de avere și lupta împotriva corupției.
De ce Bolojan?
Surse politice indică faptul că Nicușor Dan caută un premier cu experiență în managementul proiectelor complexe și o imagine neutră. Bolojan răspunde acestor cerințe, având în vedere gestionarea eficientă a fondurilor europene în Bihor și lipsa controverselor personale. Opțiunea sa reflectă și dorința de a forma o guvernare tehnocrată sau de uniune națională, capabilă să negocieze cu un Parlament fragmentat. El a pledat deschis pentru măsuri impopulare, inclusiv creșteri de taxe și reducerea cheltuielilor bugetare, esențiale pentru reducerea deficitului.
Provocări și reacții
Desemnarea lui Bolojan ar putea primi sprijin din partea unor partide de opoziție și a societății civile, dar va întâmpina rezistență din partea PSD. Social-democrații au anunțat că resping „complet” vânzarea acțiunilor la companiile de stat profitabile (cum ar fi cele din energia) și insistă pe protejarea veniturilor mici. De asemenea, UDMR și PSD sunt în dezacord pe măsuri fiscale, PSD preferând impozitul progresiv, iar UDMR cerând evitarea taxării suplimentare a pensiilor sau tranzacțiilor bancare.
Dacă numirea se confirmă, Bolojan va gestiona trei priorități:
- Absorbția fondurilor europene, blocată de lipsa acordului privind PNRR;
- Reducerea deficitului prin măsuri amestecate (tăieri de cheltuieli, posibile creșteri de taxe);
- Stabilirea unui calendar urgent: până pe 30 iunie, noul Guvern trebuie să-și asume răspunderea în Parlament pentru planul fiscal, iar până pe 8 iulie, România va fi evaluată de Consiliul ECOFIN.
PSD a amenințat că părăsește negocierile dacă nu se acceptă rotativa guvernamentală, iar PNL a respins acest model prin vocea senatorului Vasile Blaga („Trebuie să fii fraier să faci rocadă a doua oară”). În acest climat, șansele lui Ilie Bolojan depind și de capacitatea sa de a media între tabere.
Săptămâna aceasta va decide dacă România capătă stabilitate sau intră într-un nou ciclu de incertitudine.
Comments ()