România intră în era tunelurilor moderne: Proiecte revoluționare care depășesc Transfăgărășanul

În ultimii cinci decenii, tunelul Capra–Bâlea de pe Transfăgărășan (884 m) a simbolizat ambiția ingineriei autohtone. Însă, România se pregătește să depășească acest record istoric cu o serie de tuneluri moderne, integrate în autostrăzi ce traversează Carpații. Aceste proiecte nu doar că vor scurta timpul de călătorie, dar vor și transforma conectivitatea între regiuni, reducând dependența de drumuri naționale aglomerate și periculoase.

1. Tunelul Meseș: Recordul absolut al României (2,89 km)

Localizat pe Autostrada Transilvania (A3), între Poarta Sălajului și Nușfalău, Tunelul Meseș va deveni cel mai lung din țară, cu o lungime de 2,89 km. Construit de firma turcească Makyol, acesta va avea două galerii paralele, fiecare cu două benzi, și va permite viteze de până la 120 km/h. Inițial planificat ca debleu, proiectul a fost adaptat pentru a minimiza impactul ecologic și a evita instabilitatea terenului.

• Finanțare și durată: 6,62 miliarde de lei (Programul Transport), cu execuția estimată în 78 de luni (18 pentru proiectare, 60 pentru construcție).
• Structuri adiacente: 65 de viaducte, poduri și pasaje pe un tronson de 41 km.

2. Tunelurile A1 Lugoj–Deva: O soluție ecologică și tehnică

Pe autostrada A1, între Margina și Holdea, se sapă două tuneluri cu lungime totală de 2,1 km, finalizate până în 2026. Acestea înlocuiesc un proiect inițial de tunel de 450 m, extins după presiuni ecologiste. Metoda de construcție implică tehnici avansate:

• „Umbrele de țevi”: Structuri de protecție înclinate de 15 m, consolidate cu beton injectat sub presiune.
• Costuri: 50 milioane de euro/km, justificate de complexitatea terenului și necesitatea ecoductelor.

3. Autostrada Sibiu–Pitești: Tuneluri forate cu mașini specializate

Două tuneluri emblematică definesc acest tronson strategic:

• Tunelul Poiana (1,78 km): Săpat cu două mașini TBM („cârtițe mecanice”), ce instalează simultan segmente de beton. Valoarea contractului: 5,3 miliarde de lei, finalizare estimată în 2027.
• Tunelul Momaia (1,35 km): Primul tunel rutier forat complet în România, cu două galerii unidirecționale. Proiectul, avansat la 75%, va fi gata în 2026.

4. Autostrada Unirii (A8): Peste 20 de tuneluri în Carpații Orientali

Proiectul A8, care leagă Transilvania de Moldova, include tronsoane spectaculoase:

• Lotul Ditrău–Grințieș (38 km): 19 tuneluri și 63 de pasaje, reprezentând 57% din lungimea totală. Buget: 6,14 miliarde de lei, cu finalizare în 54 de luni.
• Lotul Sărățeni–Joseni (32 km): Trei tuneluri și patru polate, cu investiții de 4,94 miliarde de lei.

5. De ce aceste tuneluri sunt superioare Transfăgărășanului?

Transfăgărășanul, deși emblematic, are limitări practice:

• Sezonalitate: Deschis doar iulie–noiembrie din cauza zăpezii și avalanșelor.
• Capacitate redusă: O bandă pe sens, fără siguranța autostrăzilor moderne.

În schimb, noile tuneluri oferă:

• Acces non-stop: Funcționează tot anul, indiferent de condiții meteorologice.
• Reducere a timpului: Traversarea Carpaților se va face în minute, nu ore.

Impact asupra economiei și mediu

Proiectele aduc beneficii duble:

• Conectivitate regională: Legături rapide între Transilvania, Muntenia și Moldova, stimulând comerțul și turismul.
• Echilibru ecologic: Tunelurile evită defrișări masive, iar ecoductele protejează fauna.

O revoluție în subteran

România intră într-o eră nouă, unde tunelurile nu mai sunt simple coridoare, ci elemente cheie ale unei infrastructuri europene. Cu investiții de peste 10 miliarde de lei în tuneluri până în 2030, șoferii vor beneficia de drumuri sigure, rapide și predictibile, iar economia va primi un impuls vital prin conectarea regiunilor istorice.