România este al doilea producător de biciclete din Uniunea Europeană, după Portugalia, dar pe ultimele locuri în clasamentul pistelor de biciclete
România și-a consolidat poziția de forță majoră în industria europeană a bicicletelor, devenind al doilea cel mai mare producător din Uniunea Europeană în anul 2023. Această performanță notabilă este evidențiată de cele mai recente date publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Un an record: Peste 1,5 milioane de biciclete fabricate
Potrivit statisticilor, peste 1,5 milioane de biciclete au ieșit pe porțile fabricilor românești doar în anul trecut. Această producție impresionantă plasează țara noastră pe un meritat loc doi în clasamentul UE, fiind depășită doar de Portugalia, care a fabricat aproximativ 1,8 milioane de unități. Acest rezultat marchează o ascensiune semnificativă în sector, reflectând investiții și capacitate industrială în creștere.
Motoarele creșterii: Export și cerere internă în schimbare
Specialiștii identifică mai mulți factori-cheie care au alimentat această expansiune:
- Cererea robustă la export: Fabricile românești au răspuns eficient la comenzi din piețe externe.
- Dezvoltarea pieței interne: Creșterea interesului populației pentru biciclete, pentru diverse scopuri (navetă, recreere, sport), a stimulat producția internă.
- Explozia livrărilor: Cererea pentru biciclete electrice și biciclete de cursieră (în special din partea companiilor de delivery) a reprezentat un impuls semnificativ pentru producători.
Centrele acestei industrii înfloritoare se află în orașe precum Deva, Reșița și Timișoara, unde fabricile funcționează la capacități ridicate pentru a satisface cererea.
Paradoxal: Producător de top,infrastructură de coadă
Însă, în spatele acestui succes industrial, se ascunde un paradox major și un deziderat urgent: infrastructura extrem de slabă. Deși fabricăm milioane de biciclete, condițiile pentru a le folosi în siguranță și confort pe drumurile publice rămân dramatic inadecvate.
Bucureștiul, un simbol al decalajului: Capitala României, unde traficul este notoriu, dispune de puțin peste 50 de kilometri de pistă de biciclete. Această cifră este șocant de mică în comparație cu orașe europene dedicate mobilității durabile. De exemplu, Amsterdam, un model în domeniu, are o rețea extinsă de peste 500 de kilometri de infrastructură dedicată bicicletelor.
Promisiuni pentru viitor: 550 km în 10 ani?
Primăria Capitalei a anunțat un plan ambițios: extinderea rețelei de piste ciclable la 550 de kilometri în următorii zece ani. Acest obiectiv, dacă va fi implementat cu seriozitate și viteză, ar putea aduce o schimbare radicală. Cu toate acestea, realizarea lui necesită alocarea consistentă de resurse financiare, o planificare urbană integrată și voință politică continuă, nu doar la nivelul Bucureștiului, ci în toate orașele mari și mijlocii ale țării.
Provocări și oportunități
Decalajul dintre producția masivă și infrastructura precară reprezintă o mare provocare, dar și o oportunitate enormă. România are potențialul nu doar de a produce biciclete, ci și de a deveni o țară în care acestea sunt un mijloc de transport practic, sigur și preferat pentru un număr din ce în ce mai mare de cetățeni. Acest lucru ar aduce beneficii multiple:
- Reducerea congestionării: Mai mulți bicicliști înseamnă mai puține mașini în trafic.
- Îmbunătățirea sănătății publice: Ciclismul regulat este o activitate fizică sănătoasă.
- Scăderea poluării: Transportul cu bicicleta are un impact ecologic minim.
- Atragerea turismului: Infrastructura bună pentru biciclete este un magnet pentru turiștii activi.
Statutul de al doilea producător european de biciclete este un motiv de mândrie pentru economia României și o dovadă a competenței industriale. Cu toate acestea, acest succes rămâne incomplet atâta timp cât infrastructura necesară pentru a folosi aceste biciclete în condiții de siguranță și eficiență este aproape inexistentă.
Transformarea României dintr-un simplu producător într-o națiune a bicicletelor depinde acum în mod critic de investițiile masive și de voința politică de a construi un mediu prielnic pentru cicliști. Promisiunea celor 550 km pentru București este un pas în direcția bună, dar drumul către o adevărată integrare a bicicletei în sistemul de transport urban este lung și necesită acțiune constantă în toată țara.
Comments ()