România devine pilon al energiei verzi în Europa: Finalizarea studiului de fezabilitate pentru Interconectorul HVDC marchează un moment istoric

Un proiect transformator, confirmat de expertiza globală
Studiul de fezabilitate pentru Interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC), care va traversa România de la Marea Neagră până în Ungaria, a fost finalizat cu succes, confirmându-se atât fezabilitatea tehnică, cât și viabilitatea economică a acestuia. Realizat de compania italiană CESI – un lider mondial în consultanță energetică, cu experiență în proiecte majore precum interconectoare HVDC din Arabia Saudită și planuri de sisteme electrice în Egipt – studiul a evidențiat necesitatea acestui proiect pentru integrarea surselor regenerabile și consolidarea securității energetice regionale.

Tehnologie de ultimă generație, traseu strategic
Sistemul HVDC, considerat „autostrada subterană a energiei”, permite transmiterea a până la 1.100 km de curent continuu, cu pierderi minime, conectând Marea Neagră de rețelele europene prin București și granița de vest a țării. Acest coridor nu doar că va transporta energia verde generată de viitoarele parcuri eoliene offshore din Marea Neagră și de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, dar va asigura și exportul către Europa Centrală, transformând România într-un nod energetic esențial.

Soluție inovatoare: Infrastructură existentă, costuri reduse
Unul dintre cele mai ingenioase aspecte ale proiectului este utilizarea coridoarelor deja existente ale conductelor de gaze BRUA și Tuzla-Podișor. Această abordare inovatoare reduce semnificativ timpul de autorizare, costurile de implementare și impactul ambiental, oferind un model replicabil pentru alte proiecte europene . Potrivit lui Teofil Mureșan, CEO al E-INFRA, această soluție tehnică a fost validată ca fezabilă, marcând un pas crucial spre eficiență.

Beneficii multidimensionale: De la economie la mediu

1. Securitate energetică și independență: Proiectul va diversifica sursele de energie ale Europei, reducând dependența de resursele fosile și stabilind România ca furnizor-cheie de energie verde.
2. Conectare la rețelele europene: Interconectorul se va integra cu coridoare precum SuedLink (Germania) și NordLink (Norvegia-Germania), făcând posibilă distribuirea energiei de la Marea Neagră până la Marea Nordului.
3. Impact economic direct: Prin stabilizarea prețurilor energiei și creșterea exporturilor, proiectul va aduce beneficii economice estimate în miliarde de euro, susținând și dezvoltarea infrastructurii locale.
4. Reducerea emisiilor: Transportul eficient al energiei verzi va contribui la decarbonizarea economiei, aliniindu-se la obiectivele Pactului Verde European.

Viziunea liderilor: România ca hub regional
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că proiectul este vital pentru transformarea României într-un exportator net de energie curată și un pilon al stabilității regionale: „Prin acest proiect, facem un pas decisiv spre energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități”. David Delgado Romero de la Meridiam a adăugat că colaborarea dintre autorități și sectorul privat va accelera tranziția energetică a Europei de Est.

Integrare în Coridorul Verde: O vizăune pan-europeană
Interconectorul face parte din Coridorul Verde, un proiect transnațional care va conecta Azerbaidjan, Georgia, Ungaria și alte state, facilitând transferul de energie regenerabilă din Asia Centrală spre Europa. Această interconectivitate nu doar că va consolida poziția geopolitică a României, dar va stimula și investițiile străine în domenii conexe, cum ar fin tehnologiile smart grid.

Provocări și următorii pași
Deși studiul de fezabilitate a deschis calea, proiectul va necesita investiții estimate la nivelul miliardelor de euro și coordonare transfrontalieră. Autoritățile române au anunțat că vor accelera procesele de autorizare, urmând ca construcția să înceapă în următorii ani.

Un vis european devenit realitate
Finalizarea studiului de fezabilitate nu este doar un succes tehnic, ci un semnal clar al ambiției României de a fi în prim-planul tranziției energetice. Prin acest proiect, țara noastră nu doar că își valorifică potențialul natural, dar devine un actor cheie în construirea unei Europe mai verzi, mai conectate și mai reziliente. Așa cum remarca Ministrul Burduja: „Nu avem timp de pierdut” – iar România pare hotărâtă să nu-l piardă.