Revoluție pe șine: 8 km de cale ferată modernizată intră în funcțiune între Lugoj și Timișoara

Revoluție pe șine: 8 km de cale ferată modernizată intră în funcțiune între Lugoj și Timișoara

Timișoara, 14 iunie 2025 – Trenurile circulă oficial pe primii 7,6 km de cale ferată modernizată pe tronsonul Lugoj–Timișoara, marcând un salt istoric în revitalizarea transportului feroviar din vestul României. Acest segment, situat între km 525+100 și 531+800 (inclusiv liniile 3-4 din stația Belinț), a fost deschis traficului pe 11 iunie 2025, ca parte a proiectului european de modernizare a magistralei Caransebeș–Timișoara–Arad.

Noutăți cheie în stația Belinț

  • Primul peron modernizat: Finalizat pentru liniile 3-4, cu platformă betonată și rampă de încărcare-descărcare în lucru.
  • Pasarelă multifuncțională: În construcție, cu 2 deschideri peste linii și 3 accese fixe, asigurând legături sigure între peroane.
  • Clădirea nouă a călătorilor: Va înlocui structura veche, integrând design modern și servicii îmbunătățite pentru pasageri.

Stadiul lucrărilor la Belinț (iunie 2025):

Element Stadiu
Peron (linii 3-4) Finalizat
Pasarelă pietonală În construcție
Clădire călători Demolare în pregătire

Tehnologii și extinderi iminente

Tronsonul inaugurat beneficiază de:

  • Linie dublă și infrastructură rezistentă: Permite viteze de 160 km/h pentru trenuri de călători și 120 km/h pentru marfă.
  • Mai multe segmente urmează: Pe 13 iunie, se va deschide un alt segment de 1,7 km între Chizătău și podul Bega (km 533+400–535+100).

Stadiul proiectului: Loturile Caransebeș–Arad

Proiectul de 162 km, finanțat prin PNRR cu 9 miliarde de lei, este împărțit în patru loturi. Iată progresul actual:

Lot Lungime Stadiu realizare Detalii
Lotul 1: Caransebeș–Lugoj 39,56 km 0% Pregătire șantier; contract Alstom
Lotul 2: Lugoj–Timișoara Est 53,91 km 35% Segment de 7,6 km dat în folosință
Lotul 3: Timișoara Est–Ronaț Triaj 13,86 km ~20% Traversează Timișoara
Lotul 4: Ronaț Triaj–Arad 54,86 km 16% Lucrări în desfășurare

Provocări și termene critice

  • Presiunea PNRR: Toate fondurile trebuie absorbite până la sfârșitul lui 2026. Loturile 3 și 4 sunt în întârziere, iar riscul de a pierde finanțarea europeană este real.
  • Tentația autostrăzilor: Ministrul Marcel Boloș a propus realocarea fonduror feroviare către autostrada A7, citând întârzieri.
  • Blocaje administrative: Arheologia și mutarea liniilor electrice au întârziat alte proiecte feroviare cu 5-7 ani.

Dezbateri locale: Trenul în oraș

Modernizarea a reaprins discuțiile pe tema traseelor feroviare urbane:

  • Critici: Locuitorii se plâng de zgomot și blocaje la trecerile de nivel (ex: barierele Popa Șapca).
  • Soluții propuse: Pasaje subterane, prelungirea liniei de tramvai spre Ronaț, sau o centură feroviară în nordul Timișoarei.
  • Susținători: Subliniază că gările centrale sunt esențiale pentru mobilitate, exemplificând cu orașe ca Viena sau Paris.

Perspective viitoare

Proiectul nu este doar o reparație de infrastructură, ci o transformare sistemică:

  • Conectarea la Aeroportul Timișoara: Propuneri pentru prelungirea liniei către terminal, cu stații la Iulius Mall și ANAF.
  • Alstom ca motor tehnologic: Implementează semnalizare digitală ERTMS Nivelul 2 și electrificare la standarde europene.
  • Impact regional: Magistrala va uni vestul României cu rețelele paneuropene (Coridorul Rin-Dunăre), reducând timpii de transport cu peste 30%.
Gabriel Stanciu (Director Alstom România): „Bucureștiul e acum un hub strategic pentru semnalizări, cu 200 de ingineri care lucrează la proiecte locale și internaționale”.

Un prim pas spre o revoluție feroviară

Deschiderea primilor 8 km modernizați este un semn că România poate atinge standarde europene, dar drumul e lung. Pentru succes, guvernul trebuie să depășească blocajele administrative și să protejeze fondurile PNRR destinate căilor ferate. Orașe ca Timișoara ar putea deveni modele de mobilitate multimodală, dacă proiectul se finalizează până în 2026.