Revoluția turistică a Asociației Tășuleasa Social: Cum a creat Via Transilvanica prima legislație pentru drumețiile lungi

Drumul care unește devine lege: România reglementează traseele de lungă distanță
O victorie pentru turism, mediu și comunități: Guvernul a aprobat normele de aplicare ale Legii 288/2024, transformând Via Transilvanica în model național.
Pe 24 iulie 2025, România a făcut un pas istoric în dezvoltarea turismului sustenabil: adoptarea normelor metodologice ale Legii 288/2024, care reglementează traseele pedestre de interes național. Această lege, inițiată pe baza experienței Asociației Tășuleasa Social cu proiectul Via Transilvanica, pune bazele primului cadru legal pentru drumețiile de lungă distanță din țară.
De la nevoie la necesitate: Cum a apărut legea
Când Tășuleasa Social a inaugurat Via Transilvanica în 2022 – un traseu de 1.400 km (ulterior extins la 1.600 km) ce traversează 10 județe, de la Putna la Drobeta-Turnu Severin – proiectul a devenit rapid un fenomen global. A fost promovat de publicații precum TIME, The Guardian și National Geographic . Dar succesul a evidențiat o problemă majoră: România nu avea legislație pentru astfel de trasee. Amenajarea bornelor de andezit, marcajelor și a infrastructurii s-a făcut în "sălbăticie juridică", sprijinită doar de voluntari, sponsori și administrații locale.
"Deși nu ne propuneam acest lucru, am fost singurii cu experiența practică necesară pentru a iniția o lege", recunoaște asociația.
Împreună cu cabinetele de avocatură Reff & Asociații | Deloitte Legal și Țuca Zbârcea & Asociații, Tășuleasa a redactat un proiect legislativ adoptat de Parlament în noiembrie 2024 și promulgat ca Lege 288/2024. Normele aprobate acum completează acest cadru, permițând aplicarea practică.
Ce schimbă legea?
Table: Principalele inovații ale Legii 288/2024
Element | Impact |
---|---|
Acreditarea traseelor | Stabilește criterii clare pentru recunoașterea oficială a traseelor |
Acces la fonduri UE | Deschide finanțare europeană pentru turism durabil și conservarea patrimoniului |
Protecția infrastructurii | Oferă mecanisme legale împotriva vandalismului sau degradării |
Parteneriate transfrontaliere | Facilitează colaborări internaționale în turism pedestru |
Legea nu doar reglementează amenajarea traseelor, ci și protejează patrimoniul natural-cultural. De exemplu, Via Transilvanica trece prin 7 ținuturi istorice (Bucovina, Terra Saxonum etc.), 12 situri UNESCO și 400 de comunități, unde drumeții susțin economiile locale prin turism lent.
Impactul asupra comunităților: O revoluție în sate uitate de lume
Anna Szekely, directorul Tășuleasa Social, explică:
"Via Transilvanica a readus la viață sate aproape fantomă. Localnicii oferă cazare, mâncare sau ghidare turistică – un model economic fără nevoie de investiții masive".
Proiectele asociației – de la Camionul de Crăciun (ajutor pentru 500.000 de copii în 25 de ani) la Ziua Bună! (ecologizări cu 3.400 de voluntari) – au pregătit terenul pentru acest schimbare socială. Noua lege formalizează mecanismele prin care comunitățile pot profita de pe urma turismului.
Următorii pași: Acreditarea VT și extinderea națională
Tășuleasa Social lucrează acum la dosarul de acreditare pentru Via Transilvanica. Dacă reușește, traseul va deveni primul recunoscut oficial în România, demonstrând cum colaborarea dintre ONG-uri, autorități și comunitățile locale poate funcționa la scară națională.
Dar visul e mai mare:
"În 20 de ani, vrem să conectăm toate regiunile istorice ale României", anunță asociația pe site-ul VT.
De la pionierat la patrimoniu european
Premiul Europa Nostra acordat în 2023 a consacrat VT ca model de valorificare a patrimoniului. Acum, Legea 288 transformă acest proiect izolat într-o strategie națională. Așa cum spune Alin Ușeriu, fondatorul Tășuleasa:
"Am rămas 'nebunii' care cred că prin voluntariat putem schimba lumea" .
Și uneori, nebunia devine legislație.
Comments ()