Reșița, model de mobilitate urbană. Cum a scăpat de aglomerație prin tramvai și infrastructură modernizată

Un studiu recent realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) scoate în evidență o schimbare majoră în obiceiurile de deplasare ale românilor și confirmă presiunea uriașă sub care se află infrastructura rutieră din țară. Bucureștiul rămâne cel mai aglomerat oraș, în timp ce Reșița oferă lecții despre cum poate fi fluidizat traficul.

Aglomeratia rutieră a devenit un element definitoriu al calității vieții în marile orașe românești. Pentru a înțelege mai bine dinamica și impactul acestui fenomen, Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) a lansat „Indexul de Trafic 2025”, o parte componentă a unui studiu mai amplu, CITY INDEX 2025, care va fi lansat integral în octombrie. Concluziile sunt revelatoare pentru o Românie aflată în continuă mișcare, dar și în continuă așteptare la volan.

Orașele au un nou ritm: Vârful de trafic s-a mutat la prânz

Una dintre cele mai interesante descoperiri ale raportului este schimbarea tiparului clasic de aglomeratie. Dacă odinioară vârfurile de trafic erau asociate exclusiv orelor de dimineață (7:00-9:00) și seara (17:00-19:00), acum intervalul 11:00–14:00 a devenit un nou punct critic de blocaj în multe orașe.

Această schimbare poate fi explicată prin mai mulți factori:

• Prelungirea pauzei de masă și flexibilizarea programelor de lucru în urma pandemiei.
• Creșterea semnificativă a numărului de livrări pentru mâncare și alte produse comandate online, cu curieri care își desfășoară activitatea toată ziua.
• Deplasări pentru îndeletniciri personale (ex.: la bănci, la ghisee, pentru cumpărături) efectuate în această fereastră orară.

Bucureștiul, un oraș blocat: 12 zile de concediu pierdute în trafic

Capitala româniei confirmă, încă o dată, statutul său nefericit de oraș cu cea mai mare presiune rutieră. Conform IOV, un șofer bucureștean pierde în medie peste 12 zile de lucru (peste 100 de ore) pe an stând blocat în trafic. Această valoare reprezintă mai mult de jumătate din durata concediului legal de odihnă.

Metrica Excess Travel Time Ratio (ETTR), care măsoară excesul de timp petrecut în trafic față de o condiție de circulație fluidă, atinge în București un alarmant 45%. Acest lucru înseamnă că, în medie, orice călătorie durează cu aproape jumătate mai mult decât ar dura în condiții ideale. Acest fapt are implicații profunde asupra economiei locale, a sănătății mentale a locuitorilor și a poluării.

Reșița, un model de succes. Lecții de la un oraș mic

În vreme ce marile orașe se luptă cu aglomerația, Reșița se detașează ca un adevărat model de eficiență, fiind desemnat orașul cu cel mai fluent trafic și cel mai mic timp de deplasare. Performanța sa nu este întâmplătoare, ci este rezultatul unor investiții strategice și sustenabile.

Studiul IOV atribuie acest succes reintroducerii și modernizării sistemului de tramvai, care oferă o alternativă viabilă, rapidă și ecologică la mașina personală, precum și lucrărilor ample de modernizare a infrastructurii rutiere. Reșița demonstrează că investițiile în transportul public de mare capacitate și în rețelele rutiere bine întreținute sunt cheia descongestionării.

Oradea urcă 17 locuri, iar Alba Iulia și Bistrița progresează semnificativ

Indexul de Trafic 2025 surprinde și evoluțiile pozitive ale unor orașe care au reușit să îmbunătățească semnificativ fluiditatea traficului. Oradea realizează cel mai spectaculos salt, urcând cu 17 poziții în clasament față de anul trecut. De asemenea, Alba Iulia și Bistrița au câștigat fiecare câte opt poziții, semnale clare că investițiile în infrastructură și reglarea traficului încep să dea roade.

Pe de altă parte, Timișoara și Iași rămân, alături de București, sub o presiune constantă, ambele trecând pragul de 9 zile pierdute anual de șoferi în aglomeratie.

CITY INDEX 2025: Așteptând analiza completă a performanței urbane

Indexul de Trafic este doar primul capitol al studiului cuprinzător CITY INDEX 2025, care va analiza în octombrie performanța globală a tuturor municipiilor reședință de județ din România, acoperind domenii cheie precum durabilitate, digitalizare, afaceri și capital uman.

Până atunci, Indexul de Trafic oferă o imagine clară și actualizată a stării mobilității urbane în țară. El subliniază nu doar problemele persistente, ci și soluțiile care funcționează, oferind autorităților locale un instrument valoros pentru luarea unor decizii bazate pe date în planificarea urbană și investițiile în infrastructură.