Reșița își poate consolida prestigiul academic: Fostul comandament al regimentului de rachete poate renaște ca viitor centru universitar

Reșița își poate consolida prestigiul academic: Fostul comandament al regimentului de rachete poate renaște ca viitor centru universitar

O emblemă a istoriei militare reșițene, abandonată după 1989, este pe cale să capete o nouă și nobilă destinație. Fosta unitate militară, odată comandamentul prestigiosului Regiment 17 Rachete Antiaeriene, ar putea deveni un pol educational, aducând un impuls academic și economic municipiului.

O amprentă istorică și urbană importantă

Situat pe strada Căpitan Smaranda Ion (fosta stradă Lupacului), complexul militar cunoscut sub numele de UM 01929 a fost, pe vremuri, un punct strategic de importanță majoră. Regimentul 17 Rachete Antiaeriene a făcut parte din aparatul de apărare națională, având o contribuție semnificativă în perioada regimului comunist. După 1989, ca multe alte unități militare, aceasta a intrat într-un proces de restructurare și declin, intrând în patrimoniul public al județului Caraș-Severin în februarie 2004, prin Hotărâre de Guvern.

În prezent, proprietatea administrată de Consiliul Județean cuprinde un teren vast de peste 88.410 de metri pătrați și 21 de clădiri, cu o suprafață construită de 5.729 mp. Ansamblul arhitectonic, specific clădirilor militare din epoca respectivă, impresionează prin amploare și poziționare, reprezentând o resursă imobiliară de mare valoare, deși în prezent parțial degradată.

Un demers juridic complex și laborios

Unul dintre primele și cele mai dificile etape în revitalizarea acestui patrimoniu a fost regularizarea juridică a terenului. După ani de încercări, autoritățile județene au reușit să finalizeze intabularea pentru cea mai mare parte a proprietății.

„Am procedat la identificarea, și am încercat să ne intabulăm pe toată suprafața – clădiri și 88.410 mp. Am reușit să ne intabulăm pe clădiri și pe o suprafață de 71.145 mp, rămânând o diferență de 17.000 mp, unde nu am reușit! A fost respinsă intabularea, pentru că acolo există trei proprietari. Dar toate cele trei suprafețe nu afectează suprafața pe care sunt clădirile existente”, a detaliat Silviu Hurduzeu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin.

Acest pas crucial deschide acum posibilitatea atingerii unui obiectiv mult mai ambițios: transformarea complexului într-un centru de învățământ superior.

Viziunea: De la cazarmă la campus

Ideea nu este una nouă, dar acum, odată cu intabularea, devine fezabilă. Președintele CJ Caraș-Severin a confirmat că una dintre destinațiile prioritară și cea mai potrivită este cea universitară.

„Au fost atunci cei de la fosta Universitate de Agronomie, Universitatea de Șințele Vieții din Timișoara. Le-am arătat și lor acest spațiu. În acel moment nu era clarificată din punct de vedere juridic. Cert e că, în acest moment, Consiliul Județean nu ar avea bani pentru a renova acea clădire. Deci va trebui să găsim o altfel de formulă”, a precizat Hurduzeu.

Această „formulă” ar putea implica un parteneriat public-privat sau accesarea de fonduri europene dedicate revitalizării spațiilor brownfield și dezvoltării infrastructurii educationale. Investiția ar aduce un dublu câștig: salvarea unui patrimoniu istoric și oferirea de spații moderne pentru studenți și cadre didactice, consolidând poziția Reșiței ca centru universitar regional.

Provocări și oportunități

Drumul către un viitor centru universitar este încă pavat cu provocări. Pe lângă problema celor 17.000 de metri pătrați neintabulați, cea mai mare dificultate o reprezintă strângerea de fonduri necesare reabilitării complete a clădirilor, care necesită investiții substanțiale în reabilitare, modernizare și echipare.

Cu toate acestea, oportunitățile sunt imense:

  • Extinderea ofertei educationale: Poate găzdui facultăți și departamente noi, aducând specializări necesare pieței muncii locale și regionale.
  • Impuls economic: Un campus universitar aduce cu sine o comunitate de studenți și profesori, stimulând economia locală (chirii, comerț, servicii culturale).
  • Revitalizare urbană: Recuperarea unui punct emblematic al orașului, aflat în paragină de decenii, ar reconfigura peisajul urban și ar reda comunității un spațiu valoros.
  • Salvarea patrimoniului: Este o șansă de a conserva spiritul locului și de a-i oferi o funcțiune utilă și onorabilă, conectând trecutul de viitor.

În concluzie, fostul comandament al Regimentului 17 Rachete din Reșița se află la o răscruce. Cu viziune, perseverență și resurse financiare, acest simbol al Reșiței „vechi” - industrială și militară - se poate transforma într-unul al „noii” Reșițe, înalt educată și orientată spre viitor. Proiectul depinde acum de capacitatea autorităților de a atrage parteneri și finanțare, transformând o viziune promițătoare în realitate.