Reșița, între modernitate și spoială: „Noul spital de la Reșița trebuie să fie o prioritate națională!”

Reșița, între modernitate și spoială: „Noul spital de la Reșița trebuie să fie o prioritate națională!”

Tragedia care a lovit o familie reșițeană luni, când un pacient în vârstă de 66 de ani a decedat după ce a a căzut, alunecând pe o treaptă în incinta Spitalului Județean de Urgență (SJUR) Reșița, este mai mult decât un accident izolat. Este un semnal de alarmă sinistru, un ecou al unui sistem medical pe care autoritățile îl lasă baltă, neglijând în mod criminal infrastructura sa. Incidentul a declanșat un nou val de indignare și a readus în prim-planul dezbaterilor publice proiectul esențial al unui spital nou, care pare a rămâne perpetuu blocat în labirintul birocratic și al deciziilor politice amânate.

O infrastructură medicală pe moarte: Clădiri de peste 50 de ani și protocol învechit

Spitalul Județean de Urgență Reșița funcționează în prezent într-un amalgam haotic de clădiri construite în epoci diferite, cea mai veche având aproape 90 de ani, iar cea mai „nouă” depășind vârsta de 50 de ani. Aceste structuri, moșteniri ale unei ere demult apuse, nu mai îndeplinesc standardele medicale moderne nici din punct de vedere al eficienței energetice, al spațiului, dar mai ales al siguranței pacienților și a fluxurilor logistice.

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, a punctat cu exactitate problema: „Nu mai trebuie să ai scări în spital! Trebuie să ai circuite care să nu presupună urcatul pe scări dacă nu ești în capacitate de a urca.” În condițiile actuale, un pacient cu mobilitate redusă este pus în pericol din momentul intrării. Sistemul de lifturi este un alt punct critic: doar două lifturi deservește întreaga instituție, iar accesul la ele este un ritual complicat, dependent de persoanele care dețin cheile. Acest context transformă orice deplasare într-o odisee, iar pentru medicii și personalul de îngrijire, timpul prețios se pierde în coridoare și așteptând lifturile.

Proiectul e gata, finanțarea – un semn de întrebare

În contrast cu realitatea precară și depășită, viitorul pare să strălucească pe hârtie. Proiectul noului Spital Județean de Urgență este finalizat și deține autorizație de construire. Dosarul a fost depus încă din decembrie 2024 pentru a obține finanțarea necesară. Primarul Popa, alături de deputatul Silviu Hurduzeu și alți parlamentari ai județului, susțin că acest proiect trebuie să beneficieze de prioritate națională.

Un argument simbolic și personal este adus în discuție: noul ministru al Sănătății, Dr. Alexandru Rogobete, este originar din Anina, iar ambii săi părinți au decedat în spitalul din Reșița. „Știe exact despre situația de la spital!”, a accentuat primarul, sugerând că ministrul posedă o înțelegere profundă și personală a crizei cu care se confruntă sistemul sanitar al județului său natal.

Reabilitare versus construcție nouă: De ce „spoiala” nu este o soluție

În pofida urgenței, există și un puternic curent de opinie, a cărui voce o reprezintă vicepreședintele Consiliului Județean, Ioan Crina, care militează mai degrabă pentru reabilitarea staționarelor existente. Această abordare este văzută de susținătorii noului spital ca o simplă „spoială”.

Primarul Popa a respins categoric această variantă: „Îmbrăcarea cu polistiren a actualelor clădiri și schimbarea geamurilor nu ar fi decât o spoială. Noi vrem să facem niște chestii serioase!”. Argumentul său este incontestabil: un spital modern nu înseamnă doar pereți noi, ci o reconceptualizare totală a modului în care funcționează o unitate medicală. Noul proiect prevede 12 lifturi specializate (pentru personal, pacienți, marfă, paturi), asigurând fluxuri separate, igienă și eficiență maximă. Este vorba despre a trece de la un model mecanic, inadaptat, la unul digitalizat și centrat pe nevoile pacienților.

Mai mult decât un spital: O șansă de resetare a sistemului

Poate cel mai puternic argument pentru un spital nou este oportunitatea pe care o oferă pentru a regândi întregul act medical. Din cei 1.200 de angajați ai actualei structuri, în noul spital s-ar mai regăsi doar aproximativ 800 de persoane. Această reducere nu este una arbitrară, ci ar urma să fie rezultatul unei riguroase selecții și al unei reorganizări profunde.

Scopul este crearea unei echipe medicale motivate, competente și care să lucreze într-un mediu care să le faciliteze munca, nu să le-o îngreuneze. Un spital nou ar atrage, fără îndoială, și tineri medici specialiști, care astăzi pleacă în alte centre mai bine dotate. În esență, este vorba despre a oferi nu doar pacienților, ci și personalului medical, șansa la un nou început.

O problemă de voință politică

Tragedia de la spital este un moment dur. Investiția într-un spital nou la Reșița nu este un capriciu sau un proiect faraonic; este o necesitate vitală, o problemă de sănătate publică și de demnitate umană. Banii alocați aici sunt o investiție în viața celor peste 300.000 de locuitori ai județului Caraș-Severin.

Dincolo de dezbaterile locale, proiectul a ajuns să depindă de voința politică la nivel național. Vorbim despre o regiune cu o istorie industrială glorioasă, care a dat mult țării și care merită, la rândul ei, să fie tratată cu responsabilitate. Este momentul ca decidenții de la București să audă acest apel și să transforme proiectul noului SJUR Reșița dintr-un vis pe hârtie într-o realitate pe pământ. Pentru că, până una alta, fiecare treaptă, fiecare lift defect și fiecare coridor îngust din spitalul vechi reprezintă un potențial pericol pentru viața umană.