Reșița: Drumul către independență energetică între proiecte solare și necesități de consum

În contextul tranziției către energie verde, Reșița a demarat proiecte ambițioase pentru a-și alimenta transportul public și instituțiile din surse regenerabile. Totuși, implementarea acestora întâmpină provocări temporare, evidențiate de un contract recent de furnizare a energiei electrice și de decalajul dintre necesarul energetic actual și producția din panourile solare instalate în 2024.

1. Contractul TUR: O soluție interimară pentru alimentarea transportului public

Societatea Transport Urban Reșița (TUR) a lansat un contract de furnizare a energiei electrice, evaluat la 3.091.200 lei, pentru a acoperi necesarul tramvaielor și autobuzelor electrice din oraș între 1 iulie 2025 și iunie 2026 (cu posibilitate de prelungire). Contractul vizează furnizarea a 3.667,99 MWh energie de medie tensiune și 12 MWh de joasă tensiune pentru cinci puncte de consum, inclusiv cele din Piața Republicii și Bd. Republicii.

Două dintre aceste puncte funcționează ca prosumatori, integrând panouri fotovoltaice instalate în 2024:

• 100 kW în Piața Republicii (post de transformare 630 KVA);
• 45 kW pe Bd. Republicii (post de transformare 1.000 KVA).

Aceste instalații contribuie parțial la necesarul energetic, dar nu sunt suficiente pentru a elimina dependența de rețeaua națională.

2. Panourile solare din 2024: Producție limitată față de necesar

Anul trecut, Reșița a instalat 356 de panouri fotovoltaice pe depoul de tramvaie din Govândari și pe terminalele intermodale din cartierul Muncitoresc, cu o putere totală de 135 kW (50 kW/terminal și 35 kW/depou).

Producția estimată a acestor panouri:

• 135 kW × 4 ore/zi (insolație medie) × 365 zile ≈ 197.100 kWh/an (197,1 MWh/an).

Comparație cu necesarul TUR:

• Transportul public necesită 3.680 MWh/an (3.667,99 MWh MT + 12 MWh JT), adică de 18,7 ori mai mult decât producția panourilor instalate în 2024.

Acest decalaj explică de ce TUR recurge la contracte externe până la finalizarea parcului fotovoltaic de 21 MW, care va produce 10.800 MWh/an.

3. Parcul fotovoltaic: Speranța pentru independență energetică

Proiectul de 55,2 milioane lei (11 milioane euro), finanțat prin fonduri europene, va include 12.711 panouri de 675 W, amplasate pe 30 de hectare în apropierea Inspectoratului de Jandarmi. Acesta va acoperi:

• Consumul tramvaielor și autobuzelor electrice (3.500 MWh/an);
• Iluminatul public și consumul instituțiilor (5.387 MWh/an în 2022);
• Stațiile de reîncărcare pentru mașini electrice (1.248 MWh/an estimat).

Provocări actuale:

• Producția solară existentă (197,1 MWh/an) acoperă doar ~5,4% din necesarul transportului public.
• Dependența de furnizori externi va continua până în 2026, când parcul fotovoltaic va fi finalizat.

4. Perspective și implicații economice

Primarul Ioan Popa a subliniat că proiectele vor reduce costurile cu energia la zero pentru transportul public și iluminatul orașului. Totuși, pe termen scurt, investiția în panourile din 2024 are un impact simbolic, iar contractul TUR reflectă realitatea unei tranziții energetice graduale.

Recomandări:

• Extinderea prosumatorilor în alte zone ale orașului;
• Optimizarea consumului prin sisteme smart grid;
• Accelerarea implementării parcului fotovoltaic.

Reșița ilustrează complexitatea tranziției către energie verde: inițiativele locale, deși promițătoare, se confruntă cu provocări tehnice și temporale. Panourile instalate în 2024 pe depoul de tramvaie și terminalul intermodal au avut un scop specific – acoperirea consumului intern, nu a întregii infrastructuri urbane. Surplusul generat este direcționat către rețeaua publică, în regim de prosumator, contribuind la reducerea temporară a dependenței de furnizorii externi.

Semnificația reală a acestor proiecte mici este una simbolică și pregătitoare: ele testează infrastructura și mentalitatea necesară implementării parcului fotovoltaic de 21 MW, care va schimba radical dinamica energetică a orașului. Succesul depinde însă de finalizarea rapidă a acestuia și de integrarea tuturor surselor într-un sistem eficient, în care surplusul solar să compenseze nevoile critice, iar contractele externe să devină istorie.