Republica Moldova a ales suveranitatea! Victoria lui Maia Sandu este un „Nu” categoric adresat Kremlinului

Încercările repetate ale Moscovei de a influența drumul politic al Republicii Moldova și-au găsit răspunsul la urne. Victoria zdrobitoare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) este, în esență, o respingere clară și masivă a influenței Moscovei și un vot categoric pentru suveranitate și identitate europeană.

Alegeri sub influență: Războiul hibrid al Kremlinului

Acest scrutin a fost cel mai tensionat din istoria modernă a Moldovei, nu doar din cauza mizei europene, ci și pentru că a avut loc sub o presiune fără precedent din partea Rusiei. Această presiune s-a manifestat pe mai fronturi:

1. Presiunea energetică și economică: Moldova a fost ținută în criză energetică constantă, cu amenințări privind oprirea gazului și manipularea prețurilor. Kremlinul a folosit dependența Chișinăului ca unealtă de constrângere, sperând să generează nemulțumire populară împotriva guvernării Sandu.
2. Campania masivă de dezinformare: Canalele media proruse și platformele de social media controlate de Moscau au derulat o campanie agresivă, prezentând Uniunea Europeană ca o forță corupă și decadentă, iar pe Maia Sandu ca marionetă a Occidentului care „vinde țara”. Mesajele insistente despre un război iminent și colapsul economic au avut ca scop să împingă alegătorii spre forțele politice favorabile Rusiei.
3. Amenințări geopolitice directe: Retorica din Moscova, care a contestat în mod repetat suveranitatea și neutralitatea Moldovei, combinată cu prezența trupelor rusești în regiunea transnistreană necontrollată de Chișinău, a creat un ambient de insecuritate constant.

Blocul Patriotic: Mâna lungă a Moscovei în campania electorală

Principalul opozant al PAS, Blocul Patriotic, a fost beneficiarul direct al acestei campanii. Platforma sa politică a fost construită în jurul a trei piloni fundamentali, care răspundeau direct narativului Kremlinului:

• Oprirea imediată a procesului de aderare la UE, prezentat ca o amenințare la adresa suveranității.
• Restabilirea relațiilor strategice cu Rusia, inclusiv în domeniul energetic.
• Promovarea neutralității permanente a țării, văzută ca o cale de a bloca orice inițiativă de apropiere de NATO.

Strategia lor a fost să capitalizezeze pe teama și incertitudinea generată de războiul din Ucraina, oferind o imagine de stabilitate și familiaritate prin reapropierea de Moscova.

Victoria pro-europeană: Un eșec major pentru politica externă a Rusiei

Prin urmare, rezultatul alegerilor reprezintă mai mult decât o simplă victorie politică internă. Este un eșec strategic pentru politica externă a Kremlinului în regiune.

• Respins la graniță: După eșecurile din Ucraina, Moldova devine un alt stat vecin care, prin vot democratic, îi respinge în mod categoric sfera de influență propusă de Rusia.
• Eșecul instrumentelor de influență: Presiunea energetică, dezinformarea și amenințările nu au funcționat. Dimpotrivă, se pare că au consolidat sentimentul pro-european, unificând electoratul în jurul necesității de a scăpa de această influență asfixiantă.
• Un mesaj clar pentru România și pentru NATO: Această victorie consolidează flancul estic al României, cea mai consistentă susținătoare a drumului european al Moldovei. O Moldovă stabilă, pro-europeană și cu un guvern previzibil reduce semnificativ riscurile de instabilitate la granița de est a UE și a NATO.

Ce urmează? Răspunsul Moscovei la un rezultat pe care nu îl poate contesta

Întrebarea care rămâne este: Cum va reacționa Rusia? Este puțin probabil ca Kremlinul să accepte acest verdict democratic fără să ia măsuri.

• Escaladarea Războiului Hibrid: Putem anticipa o intensificare a campaniilor de dezinformare, încercări de destabilizare internă prin proteste finanțate și, eventual, noi crize energetice fabricate.
• Provocări în Transnistria: Regiunea separatistă ar putea fi folosită ca punct de tensiune, cu manevre militare sau retorică agresivă care să testeze reacția noului guvern din Chișinău.
• Presiuni Economice Subtile: Rusia ar putea să continue să folosească embargo-uri comerciale mascate sau să atace piața muncii moldovenești prin restricții pentru migranții economici.

În concluzie, alegătorii moldoveni nu au votat doar pentru un partid. Au votat împotriva unui viitoru sub tutela Moscovei. Au ales să își asume riscurile unui drum european, dar cu promisiunea unei suveranități reale. Acest rezultat transformă Republica Moldova dintr-o piesă pe tabla de șah a geopoliticii într-un actor care și-a ales propriul destin. Iar acest lucru este o veste istorică nu doar pentru Chișinău, ci pentru întreaga Europă.