Reorganizare în învățământul din Caraș-Severin: 12 școli comasate și șase suspendate temporar. Nemulțumirile și protestele din umbra deciziilor administrative

Un val de schimbări profunde se prefigurează și în peisajul educațional al județului Caraș-Severin, odată cu aplicarea prevederilor Legii nr. 141/2025. Noua legislație, care stabilește un prag minim de elevi și preșcolari pentru ca o unitate de învățământ să funcționeze cu personalitate juridică, a condus la decizii concrete de reorganizare luate de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) în colaborare strânsă cu autoritățile locale. Ca urmare, 12 de unități de învățământ vor fi comasate sau arondate, iar alte șase își vor suspenda activitatea în următorul an școlar. Însă, dincolo de hârtiile oficiale și raționamentele administrative, măsurile au stârnit un val puternic de nemulțumiri și proteste în rândul părinților, cadrelor didactice și comunităților afectate.

Rațiunea oficială: Praguri minime și menținerea calității educației

Legea nr. 141/2025 are ca scop optimizarea resurselor și asigurarea unui standard minim de calitate pentru toți elevii, indiferent de unitatea pe care o frecventează. Prin stabilirea unor praguri minime, legiuitorul urmărește eficientizarea cheltuielilor publice și concentrarea elevilor în structuri capabile să ofere o gamă cât mai largă de oportunități educaționale și extracurriculare. În județul Caraș-Severin, ca și în multe alte zone cu populație îmbătrânită și cu o rată a natalității în scădere, impactul acestei legi este semnificativ.

Deciziile de reorganizare, validate în cadrul ședinței Colegiului Prefectural și ale Consiliului de Administrație al ISJ Caraș-Severin, au fost luate după o analiză amănunțită a situației fiecărei unități. „Scopul principal al acestor măsuri este menținerea calității procesului educațional și asigurarea condițiilor optime de învățământ pentru toți copiii din județ”, a afirmat inspectorul școlar general, Lucian Miclău. Documentele necesare pentru a pune în aplicare aceste decizii au fost deja trimise către Agenția de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) pentru elaborarea ordinelor de ministru.

Harta nouă a învățământului: Care școli se comasează și unde

Procesul de reorganizare vizează unități din mai multe orașe importante ale județului. Printre cele mai importante schimbări se numără:

• În Reșița: Școala Gimnazială „Mihai Peia” va deveni structură a Colegiului Tehnic Reșița, iar Școala Gimnazială Nr. 8 și Grădinița „Dumbrava Minunată” se vor aronda Liceului Teoretic „Traian Vuia”. De asemenea, Grădinița „Palatul Fermecat” va fi integrată în Școala Gimnazială „Marius Șandru”, iar Grădinița „Riki-Priki” va trece sub egida Grădiniței „Floarea Soarelui”.
• În Caransebeș: Liceul Tehnologic „Trandafir Cocârlă” își va suspenda personalitatea juridică, devenind parte a Liceului Tehnologic „Decebal”.
• În Bocșa: O reorganizare amplă va avea loc, unde atât Școala Gimnazială Nr. 2, cât și Liceul Tehnologic „Constantin Lucaci” vor fi arondate Liceului Teoretic „Tata Oancea”. În plus, Grădinița cu program prelungit din Bocșa va fi comasată cu Școala Gimnazială Nr. 1.
• În Oravița și Oțelu Roșu: Grădinița cu program prelungit nr. 1 din Oravița va fi arondată Școlii Gimnaziale „Romul Ladea”, iar în Oțelu Roșu, Școala Gimnazială Nr. 1 va fi comasată cu Școala Gimnazială Nr. 3.
• În Băile Herculane: Grădinița „Florea de Colț” va deveni structură a Liceului „Hercules”.

Șase unități își suspendă temporar activitatea

Pe lângă comasări, una dintre cele mai dureroase consecințe ale declinului demografic este suspendarea activității. În anul școlar 2025-2026, șase unități de învățământ din mediul rural, unde numărul de copii a scăzut dramatic, nu își vor mai deschide porțile. Acestea sunt grădinițele cu program normal din Prisaca și Slatina-Nera, precum și școlile primare din Bucoșnița, Ilova, Sat Bătrân și Slatina-Nera.

Această suspendare este în mod oficial temporară, urmând a fi reevaluată în funcție de evoluția numărului de înscrieri în viitor. Copiii din aceste comunități vor fi redirecționați către unități de învățământ din localitățile vecine, iar autoritățile au promis că vor asigura condiții de transport pentru a nu le afecta șansele la educație.

Îngrijorări, proteste și acuzații: Cazul emblematic al orașului Oțelu Roșu

Pe măsură ce deciziile de comasare au început să se materializeze, la nivel național și local au apărut valuri puternice de nemulțumire. Într-o știre națională, părinți și profesori și-au exprimat îngrijorarea cu privire la comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, un proces care a generat „confuzie și nervozitate” la doar câteva săptămâni de startul anului școlar. Îngrijorările lor se axează pe lipsa de informații clare, soarta copiilor și a cadrelor didactice și potențialul impact negativ asupra calității educației.

În mod emblematic pentru aceste tensiuni este cazul orașului Oțelu Roșu din județul Caraș-Severin. Aici, decizia de a comasa Școala Gimnazială Nr. 1 cu Școala Gimnazială Nr. 3 a aprins un scandal care a împărțit orașul în două și a depășit cu mult discuțiile pur administrative.

La centrul scandalului se află disputa privind funcția de director. Decizia primarului orașului, Grigore Goja (PSD), a fost ca Școala Gimnazială Nr. 1 să fie absorbită de Școala Gimnazială Nr. 3. În urma acestui proces, directoarea Școlii Gimnaziale Nr. 1, Nicoleta Toader, își pierde funcția, în beneficiul directoarei Școlii Gimnaziale Nr. 3, Simona Țîru.

Această decizie a fost percepută de o parte a comunității și de susținătorii doamnei Toader ca fiind motivată politic. Primarul a fost acuzat că a facilitat „debarcarea” doamnei director de la o instituție considerată mai importantă (Școala Gimnazială Nr. 1), în favoarea doamnei director de la Școala Gimnazială Nr. 3, despre care se spune că este un „susținător recunoscut al PSD și a actualului primar”.

Acuzațiile vizau nu doar alegerea personală, ci și polițe mai vechi plătite, ca iz politic. Scandalul a fost atât de amplu încât a dus la proteste, apariții în emisiuni TV de dezbatere și strângerea de semnături pentru o petiție online, transformând o decizie administrativă într-un subiect exploziv de politică locală.

Însă, problema reală de la Oțelu Roșu, sesizată atât de către cadrele didactice de la Școala Nr. 1, cât și de către părinți, nu este neapărat aceea că doamna Toader nu mai este director, ci că e anormal și nedrept ca o școală mai mică, cu un număr mai mic de elevi (360) și de profesori titulari, să absoarbă o școală mai mare, cu o vechime de 116 ani, cu elevi mai mulți (420), cu rezultate excelente la examene și la olimpiade județene și naționale. Asta în condițiile în care chiar și consilierii locali au optat, în majoritate, ca Școala 1 să-și păstreze personalitatea juridică.

Acest caz ilustrează perfect cum procesele tehnice de reorganizare pot fi exacerbate de tensiunile și interesele locale, ducând la o profundă fracturare a comunității.

Tabel sinoptic: Comasări și suspensii în Caraș-Severin

Perspective naționale și reacții ale sindicatelor

Nemulțumirile nu sunt doar în Caraș-Severin. La nivel național, peste 500 de unități de învățământ au fost identificate pentru comasare, iar în București, peste 50 de școli sunt afectate, generând revoltă în comunități . Întrebările părinților sunt universale: „Ce se va întâmpla cu copiii noștri?” și „De ce am aflat cu două săptămâni înainte de începerea școlii?” .

Sindicatele din învățământ au reacționat dur. Acestea fac apel la referendum pentru boicotarea anului școlar și îndrumă cadrele didactice să poarte banderole de protest, să nu împartă manuale elevilor și să nu țină ședințe cu părinții .

În replică, Ministrul Educației, Daniel David, a recunoscut că „sunt vremuri complicate pentru țară” și a cerut o „atitudine rațională”, promițând că măsurile vor duce în cele din urmă la un sistem educațional mai bine definit . Protestele angajaților din educație erau programate să se mute în fața Palatului Victoria începând cu 3 septembrie .

Între rațiunea administrativă și emoția comunităților

Procesul de reorganizare din Caraș-Severin și în restul țării este, fără îndoială, unul complex. Pe de o parte, se află rațiunea administrativă și financiară, întemeiată pe legi și praguri demografice incontestabile, care vizează eficiența și calitatea pe termen lung. Pe de altă parte, stă emoția profundă a comunităților, a părinților care se tem pentru viitorul copiilor lor și a profesorilor îngrijorați de locul lor de muncă și de identitatea unităților pe care le-au construit.

Cazul Oțelu Roșu servește ca avertisment asupra modului în care aceste procese tehnice pot fi deviate de interesele politice locale, alimentând confuzia și neîncrederea. Succesul acestei reorganizări masive nu va fi măsurat doar prin documente oficiale și ordine de ministru, ci prin modul în care autoritățile vor reuși să gestioneze tranziția, să asigure transport și condiții decente pentru toți elevii și, mai ales, să redea încrederea comunităților educaționale, demonstrând că intenția din spatele acestor măsuri este, într-adevăr, binele copiilor și al viitorului învățământ românesc.