Război în Ucraina: Occidentul caută o strategie unită în fața negocierilor Rusia-SUA

Înalții oficiali americani, europeni și ucraineni se întâlnesc în acest weekend (9-10 august) în Marea Britanie pentru a stabili o poziție negociatoare comună, în încercarea de a contracara propunerile Rusiei privind un armistițiu în Ucraina. Întâlnirea are loc la cinci zile de la summit-ul planificat dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin în Alaska pe 15 august, unde se va discuta despre un potențial acord de pace.

Contextul de urgență

Summit-ul Trump-Putin, anunțat pe 7 august, urmează după o întâlnire secretă de trei ore dintre emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și Vladimir Putin la Moscova. Potrivit surselor, Putin a propus un acord în două etape:

1. Retragerea trupelor ucrainene din întreg teritoriul regiunii Donețk, inclusiv din zonele aflate în prezent sub controlul Ucrainei.
2. Înghețarea liniei frontului, urmată de negocieri pentru un plan de pace final între SUA și Rusia, care ulterior va fi coordonat cu Ucraina.

În schimb, Rusia ar primi controlul deplin asupra regiunilor Donețk, Lugansk și Crimeea, precum și părți din Herson și Zaporijia.

Poziția Ucrainei și a Europei: Un front unitar

Reacția imediată a Kievului și a capitalelor europene a fost de respingere fermă:

• Volodîmîr Zelenskî a reiterat că Ucraina nu va „ceda teritoriul” sau oferi Rusiei „recompense pentru agresiune”, subliniind că orice soluție trebuie să includă garanții de securitate și respect pentru integritatea teritorială.
• Emmanuel Macron a declarat că „viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără ucraineni”, iar europenii vor fi „în mod necesar” parte a soluției.

Oficialii europeni au prezentat o contrapropunere la planul rus, susținând că:

• Un armistițiu trebuie să preceadă orice discuții teritoriale.
• Schimburile de teritorii trebuie să fie reciproce (de exemplu, restituirea unor zone ocupate de Rusia).
• Procesul de pace necesită monitorizare internațională.

Harta teritoriilor disputate: Ce cere Kremlinul

Potrivit analizelor publicate de Newsweek și alte surse, propunerile Rusiei implică o redesenare majoră a granițelor:

• Control total asupra Donețk, Lugansk și Crimeea.
• Zone tampon în nordul regiunii Harkov și sudul Ucrainei (Herson, Zaporijia).
• Renunțarea Ucrainei la aspirațiile euro-atlantice.

Aceste cereri contrastează cu realitatea teritorială: Rusia controlează doar 60% din Donețk, 70% din Zaporijia și părți din Herson, dar a anexat ilegal aceste regiuni în septembrie 2022 prin „referendumuri” nerecunoscute internațional.

Trump și „schimbul de teritorii”: O poziție ambiguă

Președintele american a alimentat incertitudinea prin declarații contradictorii:

• Pe de o parte, a amenințat Rusia cu sancțiuni crescute începând cu 8 august dacă nu acceptă un armistițiu.
• Pe de altă parte, a sugerat că un acord ar putea implica „schimburi de teritorii” între Ucraina și Rusia, menționând că unele zone „au fost disputate timp de trei ani și jumătate”.

Această ambiguitate a stârnit temeri că SUA ar putea încerca o soluție bilaterală cu Rusia, fără consultarea europeană sau ucraineană – un scenariu respins categoric de Zelenskî.

Semnificațiile geopolitice

1. Risc de fragmentare a solidarității occidentale: Dacă SUA ar negocia separat cu Rusia, ar submina coeziunea NATO și UE.
2. Presiune internă în Ucraina: Propunerea rusă ar putea intensifica tensiunile dintre cei care doresc pacea imediată și cei care resping concesiile teritoriale.
3. Manevrele lui Putin: Kremlinul pare să folosească întâlnirea cu Trump pentru a evita sancțiuni și a legitima anexările, fără angajamente clare pe termen lung.

Ce urmează

• Întâlnirea de la Londra va testa capacitatea Occidentului de a rămâne unit. Participanții vor încerca să elaboreze un cadru juridic care să-i permită lui Zelenskî să „semneze ceva” fără a încălca Constituția Ucrainei (care interzice cedarea teritoriului fără referendum).
• Summit-ul din Alaska (15 august) va clarifica dacă Trump acceptă propunerea rusă sau o respinge în favoarea contraproiectului european-ucrainean.
• Martorii cheie: Prezența lui Zelenskî într-un eventual format trilateral (SUA-Rusia-Ucraina) rămâne incertă. Putin a ignorat propunerea inițială a lui Trump pentru o astfel de întâlnire.

O cursă împotriva timpului

În ultimele 72 de ore, diplomația globală a intrat în viteză maximă. Dacă la Londra aliații reușesc să construiască un front coerent, summit-ul din Alaska ar putea deschide calea unei păci negociate. Dacă eșuează, riscă să devină momentul în care Europa își vede redesenată harta de securitate fără a avea un cuvânt decisiv.