Răspunsul României la agresiunile cibernetice ale Rusiei: Președintele Nicușor Dan solicită probe concrete după condamnările NATO și UE

În contextul unor amenințări hibride tot mai complexe, președintele României, Nicușor Dan, a publicat un mesaj pe rețelele de socializare subliniind necesitatea urgentă a prezentării de noi probe privind interferențele Rusiei în alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. Declarația sa vine ca răspuns la condamnările recente emise de NATO, Uniunea Europeană și Marea Britanie, care au confirmat oficial existența unor campanii rusești de manipulare, dezinformare și atacuri cibernetice în mai multe state europene, inclusiv în România.

Confirmări internaționale și contexte

Documentele oficiale citate de Dan includ:

1. Declarația NATO care identifică gruparea APT28 (sub controlul serviciului de informații militare ruse GRU) drept responsabilă pentru atacuri cibernetice împotriva infrastructurilor critice și entităților guvernamentale din statele aliate, inclusiv România. Alianța a clasificat aceste acțiuni ca "amenințări la adresa securității colective".
2. Raportul UE care a evidențiat "un atac hibrid sofisticat" având "impact semnificativ asupra procesului electoral românesc", incluzând sabotaj, manipulare informațională și încălcări ale legislației electorale prin tehnologii digitale.
3. Documentul tehnic britanic dezvăluind metodele GRU de destabilizare, precum utilizarea platformelor sociale pentru a amplifica discursuri anti-UE și a susține candidaturi proruse, cum a fost cea a lui Călin Georgescu în 2024.

Mecanismele interferenței și consecințele interne

Intervenția Rusiei a distorsionat procesul democratic prin:

• Manipulare digitală: Utilizarea inteligenței artificiale și a rețelelor sociale (în special TikTok) pentru a crea conținut viral fals, precum și finanțarea nedeclarată a campaniei lui Georgescu.
• Atacuri asupra infrastructurii: Compromiterea sistemelor informatice ale autorităților electorale și a operatorilor de servicii esențiale.
• Dezinformare coordonată: Conturi false asociate cu platforma RED (sancționată de UE), care au diseminat narative despre "corupția elitei UE" și "nelegitimitatea votului".

Anularea alegerilor de către Curtea Constituțională în decembrie 2024 – pe baza dovezilor serviciilor românești – a generat controverse interne și critice internaționale, inclusiv din partea administrației americane. Însă, după cum subliniază Dan, probele erau "identice cu tacticile folosite de Rusia înaintea invaziei Ucrainei".

Implicații pentru securitatea națională și europeană

Dan a recunoscut că statul român a eșat în prevenirea interferenței, dar a evidențiat complexitatea dovedirii acestor acțiuni:

"Inclusiv pentru state recunoscute în domeniul inteligenței, dovedirea interferențelor este un proces de durată".

UE a subliniat că ținta Rusiei nu a fost doar România, ci "subminarea rezilienței democratice a întregii Europe" pentru a slăbi sprijinul acordat Ucrainei.

Lecții pentru viitor și necesitatea reformelor

Președintele a insistat pe trei direcții critice:

1. Întărirea agențiilor de securitate: Crearea de unități specializate în contra-informații cibernetice și colaborare cu structurile NATO pentru schimb de date în timp real.
2. Transparența electorală: Introducerea unor legi care să reglementeze utilizarea IA în campanii și verificarea surselor de finanțare.
3. Educația civică: Programe naționale pentru combaterea dezinformării, în special în rândul tinerilor.

Tabel: Cronologia evenimentelor cheie

Perspective ale experților

Analiști precum Vera Tika (ECPR) avertizează că succesele AUR (46.4% în 2025) arată o "oboseală democratică" în societate, iar Rusia poate exploata acest lucru. Soluția, susține ea, este combaterea corupției și reconstrucția rețelelor de siguranță socială.

O bătălie continuă

Dacă în 2024 anularea alegerilor a fost un remediu extrem, acum presiunea este pe autorități pentru a transforma lecțiile în acțiuni. Așa cum concluzionează Dan: "Democrația noastră a supraviețuit, dar trebuie să devină antifragilă". Provocarea rămâne nu doar în identificarea interferențelor, ci în construirea unui sistem imunitar colectiv european.