Probe decisive în furtul coifului dacic: Urme de aur și ADN într-o geantă abandonată. Inculpații rămân în arest, comorile încă dispărute

În unul dintre cele mai spectaculoase furturi de artă ale ultimilor ani, tezaurul dacic – incluzând celebrul coif de la Coțofenești și trei brățări de aur – a fost furat din Muzeul Drents din Assen, Olanda, în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025. Noua ședință preliminară de la tribunalul din Assen, din 31 iulie 2025, a adus probe decisive: urme de aur și ADN ale suspecților au fost găsite într-o geantă sport abandonată, întărind acuzațiile împotriva celor trei bărbați din Heerhugowaard. Aceștia rămân în arest preventiv pentru încă 90 de zile, în timp ce comorile de 5,7 milioane de euro încă nu au fost recuperate.

Dovada decisivă: Geanta sport cu urme de aur

Procurorii olandezi au prezentat o descoperire crucială: o geantă sport abandonată într-un container de pe strada Pelikaanstraat din Assen conținea particule microscopice de aur, cioburi de sticlă de la vitrinele muzeului și haine cu urme de ADN ale suspecților Douglas Chesley W. (36 ani) și Bernhard Z. (35 ani). Geanta, folosită probabil pentru a transporta tezaurul, confirmă prezența lor în muzeu în noaptea jafului. Ancheta tehnică s-a încheiat, dar căutările obiectelor furate continuă.

Tensiuni la tribunal: „Aș vrea să-i trag câteva palme!“

Ședința a fost marcată de o izbucnire violentă a lui Chesley W. împotriva co-acuzatului său, Jan B. (20 ani), denumit „suspectul din magazinul de bricolaj” pentru că a cumpărat în prealabil un baros și un ciocan folosite în furt. Chesley a strigat: „Mi-e greu să-l știu lângă mine! Aș vrea să-i trag câteva palme!”. Jan B., care a recunoscut anterior agenților sub acoperire că Chesley este „creierul operațiunii”, a refuzat să comenteze amenințările.

Misterul persisitent: unde este tezaurul?

Deși ancheta jafului s-a încheiat, cele patru artefacte – evaluate la 5,7 milioane de euro – rămân dispărute. Surse polițienești sugerează că ar fi ascunse într-un prosop lângă Heerhugowaard, iar anchetatorii sub acoperire au oferit 500.000 de euro unui rudă al suspecților pentru informații. Acesta a confirmat că tezaurul nu a fost topit, dar a refuzat suma, considerând-o prea mică. O teorie indica chiar un scenariu diplomatic: furtul ar fi fost comandat de interlopi români care vor să folosească coiful ca „monedă de schimb” pentru a scăpa un infractor de la închisoare.

Contextul furtului: o operațiune fulger

Jaful a fost executat cu precizie militară:

• Hoții au detonat un zid exterior cu o bombă artizanală și au pătruns în muzeu în sub 3 minute.
• Au țintit direct vitrinele cu coiful și brățările, spărgându-le cu un baros.
• Au fugit cu mașina, abandonată și arsă apoi lângă Rolde.
  Muzeul a fost criticat pentru lipsa paznicilor noaptea, deși sistemele de alarmă erau conectate la poliție.

Următoarele etape: Audiere în octombrie și implicații internaționale

În octombrie, instanța va decide dacă îi va urmări penal pe alți patru suspecți (o femeie și trei bărbați din Heerhugowaard și Alkmaar). Procesul principal este programat pentru primul trimestru al anului 2026. Dacă tezaurul nu este recuperat, statul olandez va despăgubi România cu suma asigurată, dar pierderea culturală ar fi ireparabilă: coiful de la Coțofenești este o piesă unică a patrimoniului dacic.

Un caz cu ramificații complexe

Furtul de la Muzeul Drents a devenit un labirint de crime organizate, diplomatie și presiuni judiciare. Pe lângă probele fizice, ancheta a expus și fragilitatea securității muzeelor în fața atacurilor planificate. Până când comorile vor fi recuperate, misterul tezaurului dacic rămâne o rană deschisă pentru România și Olanda.

Tabel sinoptic: Cronologia cheie a furtului și anchetei