Primul cip cerebral cu IA din lume permite unui chinez paralizat să meargă din nou

Într-o eră în care știința și tehnologia redefinesc limitele medicinei, un om paralizat din Shanghai a căpătat din nou speranța de a merge, datorită unui progres revoluționar: un implant cerebral cu inteligență artificială (IA). Această descoperire, realizată prin colaborarea dintre cercetătorii de la Universitatea Fudan și medici de elită, nu doar că redefineste neuroreabilitarea, ci deschide noi orizonturi în tratamentul leziunilor de măduvă spinării.

O punte între creier și corp

Procedura, denumită interfață creier-măduvă spinării (BSI), implică implantarea unor microelectrozi atât în cortexul motor al creierului, cât și în măduva spinării. Acești electrozi formează o „punte neurală” care ocolește zonele deteriorate ale măduvei, restabilind comunicarea dintre semnalele cerebrale și nervii responsabili de mișcarea picioarelor. Sistemul capturează impulsurile electrice ale creierului, le decodifică prin algoritmi de IA și stimulează electric rădăcinile nervoase din măduvă, permițând mișcări voluntare.

Rezultate spectaculoase în doar 24 de ore

Patru pacienți au participat în studiul clinic derulat între ianuarie și martie 2025 la spitalele Zhongshan și Huashan din Shanghai. Unul dintre ei și-a recăpătat parțial mobilitatea în 24 de ore postoperațional, iar la șapte zile a putut să pășească între barele paralele cu sprijin. Aceste rezultate, deși preliminare, sugerează că tehnologia BSI poate accelera recuperarea neurologică într-un mod fără precedent, oferind o alternativă la metodele tradiționale care necesită luni de recuperare.

De ce este acest caz unic?

Spre deosebire de stimularea epidurală sau protezele robotizate, BSI este minim invazivă și se bazează pe un „dialog” direct între creier și măduvă, integrat cu IA. Algoritmii învață din modelele neuronale ale pacientului, adaptându-se în timp pentru a optimiza semnalele. De asemenea, abordarea chineză se distinge prin viteza de implementare și precizie, depășind sisteme precum cele dezvoltate de Neuralink, care încă testează aplicații mai limitate.

Implicații globale și provocări

Aproape 20 de milioane de persoane în lume trăiesc cu leziuni ale măduvei spinării. Descoperirea oferă speranță, dar ridică și întrebări critice:

• Etica și riscurile: Implanturile cerebrale implică riscuri de infecție, respingere sau hacking al datelor neuronale. Cine deține controlul asupra acestor dispozitive?
• Accesibilitatea: Costul ridicat al tehnologiei ar putea limita accesul la clinici de elită, exacerbând inegalitățile medicale.
• Viitorul neurotehnologiei: BSI ar putea fi extinsă pentru a trata Parkinson, scleroză multiplă sau recuperare post-AVC, dar este necesară aprobare regulatorie riguroasă.

O colaborare interdisciplinară

Succesul proiectului este rezultatul sinergiei dintre neuroștiință, robotică și inteligență artificială. Echipa de la Fudan a beneficiat de finanțare guvernamentală masivă, reflectând ambiția Chinei de a lidera inovația medicală. Totuși, competiția globală este acerbă: în Elveția, o echipă a folosit BCI pentru a restabili mersul la șobolani, iar în SUA, DARPA investește în neurotehnologii militare.

Între speranță și prudență

Descoperirea din Shanghai marchează un punct de cotitură în medicina regenerativă. Cu toate acestea, drumul către aplicarea la scară largă este lung. Este esențial să echilibrăm entuziasmul cu prudență, asigurându-ne că tehnologia servește umanitatea, nu o transformă. Pentru milioane de pacienți, acest „salt neural” reprezintă lumina de la capătul tunelului — o lumină ce trebuie gestionată cu responsabilitate.

Perspective viitoare: Următorii pași includ îmbunătățirea durabilității implanturilor, integrarea cu exoschelete și studii pe termen lung pentru a monitoriza efectele secundare. Între timp, lumea urmărește cu emoție cum visele cercetătorilor devin, treptat, realitate.