Poșta Română trece la următorul nivel: Startup de curierat și coletărie. După 100 de ani, meseria de poștaș nu va mai exista în România

Poșta Română trece la următorul nivel: Startup de curierat și coletărie. După 100 de ani, meseria de poștaș nu va mai exista în România

O eră se închide, alta începe. Poșta Română, instituția care a marcat istoria comunicării în România timp de peste un secol, se transformă radical, renunțând la vechile paradigme și adoptând mentalitatea unui start-up tehnologic. Sub conducerea lui Valentin Ștefan, CEO-ul companiei, aceasta nu mai este doar un simbol al birocrației, ci un actor ambițios pe piața de curierat, pregătit să concureze cu operatorii privați.

De la poștași la curieri: O transformare istorică

„Meseria de poștaș nu mai există! Se închide un capitol de peste o sută de ani”, declară ferm Valentin Ștefan . Procesul de transformare a început cu reconversia a 2.000 de poștași în curieri, dar ambiția este să se depășească acest număr semnificativ. Această schimbare nu este doar una de titlu, ci una structurală: personalul este pregătit să adopte tehnologii moderne și să gestioneze volume crescute de colete, reflectând cerințele unei piețe în plină expansiune.

Reducerea numărului de angajați de la 25.000 la 20.500 în ultimii trei ani, în timp ce volumele de livrări au crescut, subliniază eficientizarea operării. „Muncim mai bine cu 20.000 de oameni”, afirmă Ștefan, subliniind că restructurarea a permis stabilizarea business-ului tradițional și crearea unei baze pentru creșterea în curierat.

Infrastructură și tehnologie: Cheia competitivității

Primul pas în modernizare a fost construcția de hub-uri și echipamente de sortare automate, esențiale pentru gestionarea volumelor mari de colete. Aceste investiții sunt completate de achiziții strategice: 400 de dispozitive PDA cu Android, imprimante termice și GPS-uri pentru monitorizarea în timp real a curierilor. Tehnologia va elimina procedurile manuale care au împovărat deceniul trecut – de la scanarea AWB-urilor doar la plecare și întoarcere, la folosirea a cinci chitanțiere fizice.

Un alt proiect emblematic este rețeaua națională de lockere, destinată să ofere flexibilitate clienților. Lockerele vor fi amplasate nu doar în zonele urbane profitabile, ci și în cele rurale, în apropierea oficiilor poștale sau în locații neconvenționale. Scopul este comercial: generarea de profit prin administrarea acestei rețele, dar și consolidarea prezenței Poștei în comunități.

Debirocratizare și economii: Fundalul succesului

Restructurarea administrativă a fost drastică: 75% din posturile de la nivel central au fost desființate (de la 1.200 la 300), iar la nivel național, numărul angajaților a scăzut cu 18%. Aceste măsuri au generat economii de 151,3 milioane de lei, permitând reinvestirea resurselor în tehnologie și training. Decentralizarea deciziilor și transformarea departamentelor în unități de afaceri independente au accelerat procesele, reducând timpul de implementare a proiectelor.

Repoziționarea pe piață: De la „alții” la competitor direct

Ani de proceduri invechite au făcut ca Poșta Română să fie clasată în categoria „alții” pe piața de curierat, pierzând teren în favoarea firmelor precum Fan Courier sau Sameday. Însă, în 2024, segmentul de curierat al companiei a înregistrat o creștere de 11% a veniturilor, semn că strategia agresivă de recâștigare a clienților începe să dea roade.

Succesul se datorează și abordării orientate spre client. După un scandal viral în care un client a fost nevoit să prezinte o adeverință absurdă pentru a-și ridica coletul, Poșta a simplificat procedurile, eliminând cerințe anacronice. Acum, livrarea la o adresă diferită de cea din buletin se face doar cu un act de identitate valid.

Provocări și viziune: Ce urmează?

Deși progresul este vizibil, provocări rămân. Cultura organizațională, înrădăcinată în modelul vertical comunist, trebuie să devină agilă. Competiția cu operatorii privați, care dețin 80% din piață, este acerbă. Totuși, Valentin Ștefan este optimist: „Vrem să fim o companie agilă, care răspunde nevoilor piețe”.

Viitorul Poștei Române pare să fie unul hibrid: o instituție care păstrează misiunea socială (distribuirea pensiilor, servicii financiare) dar adoptă agresiv tehnologia pentru a cuceri piața de curierat. După 100 de ani, poștașul cu geanta cu scrisori devine un simbol al trecutului. În schimb, curierul echipat cu PDA și lockerele inteligente redesenează viitorul logistic al României.

„Este timpul să trecem la următorul nivel”, concluzionează Ștefan. Și, după cum arată investițiile și rezultatele, acest nivel pare să fie unul pe măsură așteptărilor secolului XXI.