Planul Geția: „Se va confisca tot. Se va naționaliza tot. Va fi jihad!”

Potrivit stenogramelor dezvăluite de presă, Adrian-Robertin Dinu, unul dintre fondatorii Comandamentului „Vlad Țepeș” și printre cei șase reținuți de DIICOT pentru trădare, a descris cu doar câteva săptămâni în urmă un scenariu sumbru pentru România, în cadrul proiectului intitulat „Geția”. „Se va confisca tot. Se va naționaliza tot. Va fi jihad. (...) Ca-n China. Deci, va fi un glonț pe masă, fratele meu, și va fi jihad, se termină, Europa se rupe, urmează o perioadă grea pentru cei care au furat și pentru cei tâmpiți care vor sânge pe pereți”, a declarat Dinu. El a menționat și posibilitatea ca persoanele cu resurse financiare să „negocieze libertatea” sau să presteze „ore de muncă forțate în slujba poporului”, într-un context care face aluzie la un plan de subminare a ordinii constituționale, cu sprijin extern.

Generalul Theodoru și legătura cu grupări pro-ruse
Cazul a stârnit reacții ironice din partea unor comentatori, în special din cauza implicării în dosar a generalului (r) Radu Theodoru. Criticile însă par să minimizeze gravitatea acuzațiilor. Theodoru, veteran de război cu o bază de simpatie în rândul rezerviștilor, este suspectat de a juca un rol cheie într-o potențială acțiune de destabilizare, alături de gruparea pro-rusă condusă de Călin Georgescu. Acesta din urmă, înscenat într-un discurs înregistrat, îi promitea colaboratorului Marin Motocu (acuzaat separat pentru propagandă legionară și mesaje antisemite) un „loc într-o acțiune” ce urma să înceapă în ianuarie. Ulterior, Motocu a încercat să contacteze colonelul Evgheni Ignatiev, unul dintre cei doi diplomați ruși expulzați recent din România la solicitarea SRI, alături de un alt reprezentant al Ambasadei Rusiei.

Implicarea Rusiei: de la alegeri la tentative de lovitură de stat
Dosarul DIICOT dezvăluie conexiuni alarmante între gruparea lui Georgescu și oficialități ruse. Expulzarea celor doi diplomați, inclusiv a colonelului Evgheni Ignatiev (adjunct al atașatului militar), este legată direct de ancheta privind trădarea. SRI a confirmat că informațiile din dosar sugerează o implicare a Moscovei nu doar în încercările de influențare a alegerilor prezidențiale din 2024, ci și într-un plan de anulare a rezultatului electoral prin violență și instaurare a unei structuri paramilitare. Există indicii clare privind deturnarea unor cadre militare în scopuri anti-constitutionale, deținerea ilegală de armament și constituirea de organizații cu caracter subversiv.

Puzzle-ul care aduce la lumină un tablou complex
Procesele penale în curs includ mărturii, înregistrări și documente care pictează o realitate întunecată: o rețea ce urmărea să destabilizeze România prin acțiuni hibride – de la dezinformare la violență organizată. Deși unele piese ale puzzle-ului par exagerate sau greu de crezut, autoritățile subliniază că dovezile trebuie analizate ca un întreg. Este vorba, în esență, despre un atac coordonat la adresa securității naționale, cu ramificații internaționale.

Concluzie: Un test pentru justiție și securitate
Acest dosar nu este doar o anchetă penală obișnuită, ci un test crucial pentru capacitatea României de a contracara amenințările hibride. Indiferent de rezultat, el pune în evidență vulnerabilități grave: infiltrarea serviciilor secrete ruse, radicalizarea unor grupuri marginale și riscul de manipulare a instituțiilor democratice. Responsabilitatea autorităților este acum dublă: să mențină transparența, evitând panică publică, dar și să acționeze ferm împotriva tuturor formelor de trădare.