Pensiile speciale sub bisturiu: Bolojan anunță cuantumul la 70% din ultimul salariu net și creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați

Premierul Ilie Bolojan a declanșat o bombă politică și socială marți, 29 iulie, anunțând o reformă radicală a pensiilor speciale pentru magistrați. Propunerile, motivate de presiunile Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și de decalajele sociale, prevăd creșterea vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani și reducerea cuantumului pensiei la maxim 70% din ultimul salariu net. Schimbările, care ar putea intra în vigoare până la sfârșitul anului, au stârnit imediat răzvrătire în rândul magistraților și instituțiilor judiciare.

Ce propune Guvernul?

1. Vârsta de pensionare crește de la 60 la 65 de ani, aliniindu-se standardelor europene.
2. Vechimea minimă pentru pensionare anticipată se majorează de la 25 la 35 de ani. Astfel, cei care doresc să se pensioneze anticipat (la 58 de ani, nu la 48) vor pierde 2% din pensie pentru fiecare an înainte de 65 de ani.
3. Cuantumul pensiei va fi plafonat la 70% din salariul net, față de sistemul actual care permite pensii de până la 100% din venitul net. Calculul se va face pe baza a 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni.
4. Aplicarea nu este retroactivă: modificările vizează magistrații în activitate care nu au îndeplinit încă condițiile de pensionare.

De ce acum? Presiunea PNRR și decalajul social

Fondurile europene sunt în joc: România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din PNRR, dintre care 230 de milioane sunt blocate direct din cauza întârzierii în reformarea pensiilor speciale. Termenul limită este noiembrie 2025.

Argumentul echității sociale a fost amplificat de premier:

"Pensia medie a unui magistrat este de 5.000 de euro net, în timp ce pensia medie în România este de 500–600 de euro. Această diferență este o nedreptate", a subliniat Bolojan. Ani de zile, pensiile speciale au depășit salariile din activitate – un fenomen "anormal" în spațiul UE.

Reacții explozive: Magistrații contraatacă

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins propunerea cu duritate, acuzând Guvernul de "subminarea independenței justiției" și de a transforma magistrații în "țap ispășitor" al problemelor sociale:

"Maniera de comunicare publică a măsurilor (…) reprezintă un dictat (…). Intențiile Guvernului încalcă Constituția și distrug principiile securității juridice".

Asociația ROJUST a adăugat argumente pragmatice:

• Încărcătura de muncă este mult peste media europeană: un magistrat român soluționează 1.000–2.500 de dosare/an, față de 300–600 în UE.
• Uzura profesională este extremă: studii arată că peste 70% dintre magistrați suferă de burnout cronic, anxietate sau depresie.
• Creșterea bruscă a vârstei de pensionare la 65 de ani ignoră "condițiile inumane" de muncă și lipsa personalului auxiliar.

Controverse juridice și politice

Ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD), și-a exprimat rezervele:

"65 de ani cu etape de tranziție? Curtea Constituțională ne spune că trebuie să avem în vedere etapizarea".

Deciziile CCR anterioare (cum ar fi cea din 2023) au anulat reforme similare, invocând încălcarea principiului securității juridice. CSM avertizează că noua lege va fi atacată la Curtea Constituțională.

Ce urmează? Calendar tensionat

Guvernul intenționează să adopte legea până în toamna lui 2025, pentru a evita penalitățile UE. Premierul a anunțat că un proiect legislativ a fost deja publicat și va fi dezbătut urgent.

Pe termen lung, reforma ar putea genera:

• ✅ Echitate socială prin reducerea decalajului între pensiile speciale și cele contributive.
• ⚠️ Exodul tinerilor din sistem, din cauza atractivității reduse a profesiei.
• ⚠️ Tensiuni instituționale prelungite între puterile statului.

Război între două Românii

Pe de o parte, Guvernul invocă fondurile UE și dreptatea socială. Pe de alta, magistrații se simt sacrificați politic și avertizează că independența justiției e în pericol. Întrebarea rămâne: poate România să-și reformeze sistemul fără a-și distruge statul de drept? Răspunsul va depinde de negocierile următoarelor săptămâni – și de votul de la Curtea Constituțională.