Pensiile speciale din România, unicat european: 2,8 milioane de euro pe lună și dilema reformei

Un sistem unic în Europa

România deține un record discutabil în Uniunea Europeană: este singura țară cu un sistem extins de pensii speciale (denumite oficial „pensii de serviciu”). Doar în iunie 2025, statul a plătit 144 de milioane de lei (aproximativ 2,8 milioane de euro) pentru 11.685 de beneficiari – fără a include alte cinci categorii cu sisteme proprii de pensii (militari, polițiști, avocați etc.). Cea mai costisitoare categorie este cea a magistraților (judecători și procurori), cu 5.680 de pensii și o cheltuială lunară de 124 de milioane de lei.

Cine beneficiază și cum se calculează?

Cele șase categorii incluse în sistemul public de pensii speciale sunt:

1. Magistrați (5.680 beneficiari) – pensie: 80% din media salariilor brute din ultimele 48 de luni.
2. Personal auxiliar al justiției (2.291) – reguli similare cu magistrații.
3. Aviatori (1.361) – pensie: 65% din venitul brut mediu.
4. Parlamentari (880) – 65% din veniturile brute.
5. Corp diplomatic (798) – 65% din salariul mediu.
6. Judecători ai Curții Constituționale (75) – 80% din indemnizația de încadrare, fără plafonare.

Extremele sistemului:

• Cea mai mare pensie specială (iunie 2025): 69.343 de lei/lună (fost magistrat).
• Cea mai mică: 1.613 de lei (diplomat).

De la „salvare” la privilegiu: Istoria unui sistem controversat

Pensiile speciale au apărut în 1992, inițial pentru magistrați (Legea 92/1992), ca măsură de atragere a tinerilor absolvenți de drept într-un sistem judiciar subdezvoltat. Valeriu Stoica, ministrul Justiției din 1997, recunoaște astăzi că a fost o greșeală: „N-am anticipat că măsurile vor fi replicate unde nu trebuie, iar magistrații vor abuza de ele”.

Evoluția legală a privilegiilor:

• 2004: Pensia magistraților se calculează la 80% din salariul brut (față de net anterior).
• 2005–2016: Sisteme similare se extind la diplomați, parlamentari, aviatori și personalul auxiliar.
• Singura reducere reușită: În 2010, guvernul Emil Boc elimină pensii speciale pentru majoritatea categoriilor, cu excepția magistraților, protejați de Curtea Constituțională (CCR) prin argumentul „securității financiare a justiției”.

De ce sunt greu de desființat?

1. Protecția juridică: Legile speciale sunt „blindate” prin statute profesionale și decizii CCR. Orice reformă e contestată ca atingând independența sistemului.
2. Putere de lobby: Magistrații (prin Consiliul Superior al Magistraturii – CSM) și alte categorii organizează proteste. Șefa CSM, Elena Costache, a declarat că o pensie de 11.000 de lei e „prea mică” pentru un magistrat.
3. Dilema politică: Parlamentarii – și ei beneficiari – evită să voteze împotriva propriilor privilegii.

Reforma Bolojan vs. Inițiativa Declic: Două soluții contradictorii

• Guvernul Bolojan propune:
  • Creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani.
  • Plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net (vs. 80% din brut actual).
    Argument: Reducerea cheltuielilor fără a desființa sistemul.
• Comunitatea Declic (85.000 de semnături într-o petiție) cere:
  • Un referendum național pentru introducerea contributivității în toate pensiile.
  • Eliminarea vârstei speciale de pensionare.
    Argument: „O pensie trebuie să reflecte contribuția, nu privilegiul”.
    Exemplu: Un magistrat cu pensie medie de 25.000 lei primește doar 6.000 lei din contribuții proprii; restul e suportat de buget.

De ce un referendum nu ar rezolva problema?

• Conflict cu Constituția: CCR a stabilit că pensiile speciale fac parte din „statutul profesiei” pentru magistrați, deci un referendum nu poate anula acest drept.
• Complexitatea juridică: Eliminarea tuturor pensiilor speciale ar necesita modificări legale individuale pentru fiecare categorie – un proces anevoios și politic sensibil.
• Impact social: Aviatorii sau personalul auxiliar (cu pensii mai mici) ar fi afectați disproporționat.

Un sistem fără ieșire?

Pensiile speciale rămân un vârtej financiar și simbol al inechității într-o țară unde pensia medie publică este de 2.811 lei. Deși necesitatea reformei e incontestabilă, căile de soluție sunt blocate de interese instituționale, bariere constituționale și lipsa voinței politice. Propunerea Declic de referendum reflectă nemulțumirea socială, dar nu oferă o soluție practică. În acest context, România riscă să rămână, în continuare, unicatul european al privilegiilor pensionale.

Surse:

• Datele Casei Naționale de Pensii Publice (iunie 2025)
• Declarațiile comunității Declic și ale CSM
• Analize istorice bazate pe interviuri cu Valeriu Stoica și documente legislative