Obiectiv Kovesi: Rezervația naturală a fraudelor din Delta Dunării

Procurorii au descoperit fraude de 34 milioane de euro în România, 70% din anchete fiind în agricultură

În ultimii ani, Parchetul European (EPPO) condus de românca Laura Codruța Kovesi a devenit un bastion al luptei împotriva fraudelor cu fonduri europene în România. Potrivit unei analize recente, fraudele documentate în proiecte UE în România se ridică la peste 34 de milioane de euro, cu agricultura drept sectorul cel mai afectat – reprezentând 70% din totalul anchetelor desfășurate de procurorii europeni pe teritoriul țării.

Contextul anchetelor: O hemoragie de fonduri europene

România se confruntă cu un val fără precedent de fraude financiare care afectează fonduri europene:

• EPPO a deschis peste 250 de investigații în 2024 vizând fraude estimate la 2,3 miliarde de euro
• Agricultura reprezintă 46,11% din totalul cazurilor de fraudă identificate, urmată de achizițiile publice (32,53%)
• Frauda TVA cauzează României un deficit anual de aproape 9 miliarde de euro

Tabel: Distribuția fraudelor după sectoare în România (sursa: EPPO)

Delta Dunării: Epicentrul anchetelor EPPO

Trei anchete majore vizează proiecte de dezvoltare în Delta Dunării, unde fondurile UE au fost sistematic deturnate:

1. Indiciere pentru fraudă de 697.000 de euro (ianuarie 2025)
   EPPO București a trimis în judecată o persoană fizică și o firmă acuzată de utilizarea de documente false (inclusiv un extras bancar falsificat) pentru a obține fonduri UE destinate achiziției de utilaje grele. Fondurile frauduloase includeau 593.000 euro din bugetul UE și 104.000 euro din bugetul național. Autoritățile au sechestrat bunuri imobiliare și echipamente pentru compensarea pagubei.
2. Fraudă de peste 3 milioane euro cu echipamente supraevaluate (2022-2025)
   Un grup organizat de trei persoane a creat o rețea complexă de firme în România și Bulgaria pentru deturnarea fondurilor destinate Deltei Dunării. Prin manipularea procedurilor de achiziție, echipamentele erau vândute între firmele grupului cu supraprețuri artificiale, diferența de preț (aproximativ 30%) fiind însușită ilegal. Paguba totală: 14,43 milioane lei (3 milioane euro).
3. Ancheta în desfășurare: Subvenții pentru stuf
   În martie 2024, Kovesi a confirmat oficial deschiderea unei investigații privind fonduri alocate pentru cultivarea stufului în Delta Dunării: „Vă pot confirma că este oficial deschisă o investigație în cadrul EPPO, în care deja se administrează probe, s-au ridicat documente, se fac diverse analize. Până în acest moment, din câte știu, nu este nicio persoană pusă sub acuzare”.

Agricultura: Sectorul cu cele mai multe vulnerabilități

Dincolo de Delta Dunării, fraudele în agricultură au luat forme ingenioase și sistematice:

• Operațiunea în apicultură (mai 2025): EPPO a descoperit o rețea națională care a obținut fraudulos 1,32 milioane de euro din subvenții APIA. Cei 388 de "apicultori" suspecți (reprezentați de aceeași persoană) au prezentat documente false care atestau posesia de stupi, echipamente și medicamente pe care nu le dețineau efectiv. S-au efectuat 307 percheziții în 15 județe.
• Metode recurente: Procurorii au identificat trei tipuri de fraudă predominante: utilizarea de documente false pentru proiecte fictive, crearea conflictelor de interese prin controlul simultan al firmelor "beneficiare" și ale furnizorilor, și inflaționarea artificială a prețurilor.

Declarațiile lui Kovesi: De la frauda TVA la rezistența instituțională

Șefa EPPO a evidențiat în mod constant impactul social al fraudelor asupra cetățenilor obișnuiți:

• Despre frauda TVA: „Dacă vrem mai mulți bani la buget, haideți să reducem frauda cu TVA (...) Banii care sunt fraudă cu TVA ies din bugetul cetățenilor. Oamenii sunt afectați”.
• În cazul mașinilor second-hand fraudate: „Te duci la magazin, cumperi o mașină nouă... În aceste cazuri, mașinile nu au avut airbag. Sunteți afectați? Sunteți”.
• În fața obstrucționării anchetelor (cum s-a întâmplat în Grecia): „EPPO își va continua activitatea cu diligență și imparțialitate pentru a stabili adevărul, indiferent de atacuri și intimidări”.

Provocări și perspective

Cu Kovesi în funcție până în octombrie 2026, EPPO se confruntă cu provocări majore:

• Capacități operaționale limitate față de amploarea fraudelor (25 miliarde euro investigate în UE în 2024).
• Rezistența instituțională în statele membre, demonstrată dramatic în cazul grecesc OPEKEPE.
• Sofisticarea metodelor de fraudă (exemplificate prin operațiunea "Supernova" cu 100 milioane euro prejudiciu, unde cutii ce ar fi trebuit să conțină telefoane erau umplute cu pietre).

Lupta pentru fondurile europene în România a intrat într-o fază decisivă. Cu peste 70% din anchete concentrat pe agricultură, cu epicentrul în Delta Dunării și cu mecanisme tot mai sofisticate de fraudă, testul pentru România și EPPO nu este doar de capacitate investigativă, ci de vigoare instituțională în protejarea banului public european. Rezultatul acestei lupte va modela nu doar alocarea fondurilor viitoare, ci și încrederea în capacitatea Uniunii de a-și proteja resursele vitale.