O nouă viață pentru funicularul din Reșița: Proiect sustenabil finanțat prin New European Bauhaus

În centrul Reșiței, un gigant de oțel, adormit de două decenii, se pregătește să prindă viață sub o nouă și inedită formă. Funicularul industrial, construit în 1963–1964 pentru a transporta calcar între cariere și fabrica de var, va deveni un simbol al regenerării urbane prin programul New European Bauhaus (NEB). Cu un buget de 8 milioane de euro, proiectul transformă 700 de metri de structură metalică într-un nod multifuncțional de mobilitate, agrement și patrimoniu – unul dintre cele mai inovatoare din România.

Funicularul: De la utilitate industrială la simbol comunitar

În trecut, zgomotul sacadat al vagoanelor care traversau orașul la 60 de metri înălțime era parte din viața reșițenilor: „Bunica zicea: «Eu dacă nu-l aud, nu pot dormi»”, povestește un locuitor. Achiziționat de primărie în 2018 de la un antreprenor care intenționa demontarea lui pentru fier vechi, funicularul a fost salvat ca urmare a unui barometru social. Consultările publice au arătat că comunitatea dorea păstrarea și revalorificarea lui. Astăzi, acest monument al epocii industriale devine un experiment european de reconversie sustenabilă, aliniat valorilor NEB: frumusețe, inovare și incluziune.

O transformare în trei dimensiuni: Mobilitate, aventură și patrimoniu

Proiectul, depus la Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest pe axa NEB, combină utilitate publică cu experiențe unice:

• Mobilitate verde: Două piste suspendate (pentru pietoni și biciclete) vor conecta centrul orașului cu dealurile înconjurătoare, reducând dependența de mașini. Un lift vertical va lega zona Bisericii „Petru Iacob” de pasarelă.
• Aventură urbană: Funicularul va găzdui al doilea cel mai mare perete de cățărare din Europa (35 m) și o platformă pentru bungee jumping, transformând infrastructura într-un hub de turism activ.
• Muzeu în aer liber: În vechea centrală termică de sub structură se va amenaja un centru de vizitatori, iar traseul va include puncte interpretative ce povestesc istoria industrială a orașului.

Proiectarea a implicat peste 30 de specialiști români și internaționali, iar echipa a recuperat cu greu planurile originale – donate de combinatul cu acționariat rusesc în 2022, în plin conflict ucrainean.

New European Bauhaus: Motorul financiar și filosofic

Programul NEB, lansat de Comisia Europeană, susține proiecte care îmbină sustenabilitate, estetică și participare comunitară. Funicularul Reșiței este emblematic pentru această viziune:

• Finanțare prioritară: ADR Vest alocă 27,8 milioane de euro pentru patru orașe din Regiunea Vest, iar Reșița poate primi până la 6,95 milioane euro.
• Co-creație cu cetățenii: În 2024, inițiativa „Fantasticul Funicular: ultimul an în straie vechi” a implicat comunitatea prin expoziții foto („Vedere de la balconul meu”), ateliere și festivalul Street Delivery, documentând amintirile locuitorilor înainte de transformare.
• Model replicabil: Prin integrarea patrimoniului industrial în economia verde, proiectul devine un pilot pentru orașe mici europene.

Schimbări în echipa-cheie: O tranziție strategică

Grațian Dobre, figura emblematică a proiectelor europene din ultimii opt ani, a părăsit Primăria Reșița în 2025 pentru a se alătura sectorului privat. Considerat „omul cu lipici la bani europeni”, Dobre a fost instrumental în obținerea a sute de milioane de euro pentru modernizarea orașului (tramvai, instituții de învățământ, infrastructură). Primarul Ioan Popa a recunoscut impactul plecării: „Pentru noi este o pierdere, dar vom gestiona tranziția”.

Funcția sa a fost preluată de Daniela Copaci, expertă cu 12 ani de experiență în Agenția pentru Dezvoltare Regională. Ea a coordonat proiecte majore precum modernizarea căii ferate Reșița–Timișoara (160 milioane euro) și Parcul Semenic . Această schimbare subliniază reziliența administrativă în continuarea visului urban.

Impact social și economic: O „terapie” pentru un oraș în transformare

Pentru Reșița, funicularul nu e doar o atracție, ci o terapie colectivă. După închiderea combinatului siderurgic, orașul a traversat o perioadă de „depresie economică”. Noul funicular, împreună cu includerea Reșiței în traseul Via Transilvanica, poate atrage 50.000 de turiști anual și stimula IMM-urile locale . Primarul Ioan Popa subliniază: „Este un proiect la care am ținut foarte mult. [...] Va face din Reșița o destinație turistică de weekend”.
Și nu este singurul proiect inovator: în paralel, în Dealul Golului se montează un bob de vară adus din Austria, un teleschi pentru activități sezoniere.

Calendar și provocări: Un șantier complex

Termenele sunt ambițioase:

• August 2025: Depunerea finală a dosarului la ADR Vest.
• Primăvara 2026: Semnarea contractului de finanțare și startul licitației.
• 2028: Finalizare după 24 de luni de lucrări.

Restaurarea va păstra 90% din structura originală, cu intervenții minime, iar capacitatea va fi limitată la 250 de persoane simultan pentru siguranță. Provocări rămân accesul la fonduri și coordonarea între parteneri: Muzeul Cineastului Amator, Fundația Banatul Montan și Laboratorul de Inovare Urbană Reșița 250.

Viziunea viitorului: O ereditate dincolo de oameni

Arhitectul șef Bogdan Demetrescu vede funicularul ca o cheie pentru binomul Reșița-Timișoara: „Prin traseele sale, el unește lumea urbană cu cea naturală”. Plecarea lui Dobre subliniază că proiectele de impact depășesc persoanele fizice: ele devin piloți de identitate locală. Pentru europeni, acesta e un exemplu de cum valorificarea patrimoniului alimentează sustenabilitatea – o încarnare a filosofiei NEB, unde comunitățile mici devin pionieri ai tranziției verzi.