Nicușor Dan la Vilnius: O vizită semnal pentru România și un nou capitol pentru securitatea europeană

Vilnius, 2 iunie 2025 – În prima sa deplasare internațională ca președinte al României, Nicușor Dan a participat la Summitul B9 de la Vilnius, marcând nu doar un debut simbolic, ci și schimbări strategice profunde în politica de apărare a României și a flancului estic al NATO. De la mijlocul de transport ales până la angajamentele financiare și diplomatice, vizita a trimis semnale clare despre repoziționarea țării pe scena europeană.

O alegere simbolică: Avionul Spartan vs. Jetul privat

Președintele Dan a optat pentru un avion militar Alenia C-27J Spartan din flota Forțelor Aeriene Române pentru deplasarea la Vilnius. Această alegere contrastează puternic cu abordarea anterioară: în 2024, predecesorul său, Klaus Iohannis, închiriase un avion privat pentru summitul B9 de la Riga, cheltuind 700.000 de lei. Detaliul nu e banal: reflectă o abordare austeră, aliniată la mesajul de reducere a deficitului bugetar, dar și o reconectare cu capacitățile militare naționale. Alți lideri – precum Bulgaria (tot cu Spartan) sau Slovacia (Airbus de guvern) – au alis opțiuni similare, subliniind o tendință regională.

Bucureștiul, viitoarea gazdă a dialogului Estic

În cel mai semnificativ anunț de la summit, Nicușor Dan a propus ca următorul summit B9 să se desfășoare la București – o idee acceptată imediat de toți membrii. Aceasta nu e doar o recunoaștere a rolului României în Formatul București 9 (inițiat în 2015 cu Polonia ca răspuns la anexarea Crimeei), ci și un cadru pentru recalibrarea securității regionale. Summitul de la Vilnius a extins deja dialogul, invitând țările nordice (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Islanda) confruntate cu aceleași amenințări hibride.

Cheltuielile militare: De la 2% la 5% din PIB, cu o justificare strategică

La conferința de presă de închidere, președintele Nicușor Dan a detaliat cel mai ambițios angajament al României: creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB . Această tranșă include:

• 3,5% pentru apărare convențională (aliniat la noul obiectiv NATO propus de secretarul general Mark Rutte);
• 1,5% pentru infrastructură, securitate cibernetică și proiecte dual-use (civil-militare).

Tabel: Structura Cheltuielilor Militare ale României (2025)

Dan a evidențiat că majorarea va fi etapizată și parțial absorbită prin investiții existente. Exemplul cheie: exercițiul militar DACIAN SPRING 25 de la Cincu (județul Brașov), care a implicat 15.000 de militari (inclusiv 4.000 francezi) și a necesitat construcții de infrastructură (drumuri, poduri) finanțate din acel 1,5%.

Contextul regional: Războiul hibrid și pregătirea pentru Haga

Președintele a subliniat că discuțiile de la Vilnius s-au concentrat pe summitul NATO de la Haga (24-26 iunie), unde se va formaliza noul obiectiv de 3,5%+1,5%. Amenințarea rusă – ilustrată de războiul din Ucraina („de trei ani și câteva luni”) și acțiunile hibride – unifică flancul estic și nordic. România își asumă acum un rol proactiv:

• Continuă sprijinul militar pentru Ucraina, văzut ca o garanție a securității proprii;
• Investește în industria de apărare locală: drone, muniție NATO de 155 mm, colaborări cu Rheinmetall;
• Adaptă legislația pentru a accelera achizițiile strategice, deși birocrația încă îngreunează proiecte (e.g., fabrica de pulberi de la Victoria).

Provocări și semnificații geopolitice

Creșterea la 5% din PIB vine într-un moment delicat: deficitul bugetar al României este de 9,3% (cel mai mare din UE), iar Comisia Europeană amenință cu suspendarea fondurilor. Dar Nicușor Dan insistă: este realizabil să se reducă deficitul la 7,5% în 2025 prin reducerea cheltuielilor cu 6 miliarde de euro, fără a compromite apărarea.

Pe plan strategic, măsura consolidează poziția României ca:

1. Pivot regional: Găzduirea summitului B9 la București întărește statutul de lider în Europa de Est;
2. Actor credibil în NATO: Alinierea la obiectivele de cheltuieli înaintea summitului de la Haga amplifică vocea țării;
3. Barieră anti-rusă: Sprijinul continuu pentru Ucraina și securitatea Mării Negre devin piloni ai politicii externe.

O schimbare de paradigmă, dar cu pragmatism

Prima vizită externă a președintelui Nicușor Dan a fost mai mult decât un debut protocolar. A marcat o reorientare strategică prin:

• Simbolism auster: Spartan-ul în loc de jet privat;
• Ambiție diplomatică: Bucureștiul ca capitală a securității est-europene;
• Investiții calculate: Creșterea etapizată a bugetului militar, legată de proiecte concrete (Cincu, infrastructură).

Întrebarea rămâne: cum va echilibra România aceste priorități cu constrângerile bugetare și birocrația internă? Răspunsul va defini nu doar securitatea țării, ci și poziția sa în Europa noului război rece.

Surse: Digi24, Europa FM, BizBrașov, BoardingPass, Economedia, Libertatea, Monitorul de Galați.