Modificări în legea insolvenței: Guvernul mizează pe combaterea abuzurilor și protejarea bugetului

Ministrul Justiției, în colaborare cu cel al Finanțelor, a prezentat un pachet amplu de modificări legislative care vizează să pună capăt utilizării procedurii de insolvență ca instrument de fraudă a creditorilor, fie ei statul sau parteneri privați. Inițiativa vine ca răspuns la statistici alarmante, care arată că peste 98% dintre firmele care intră în insolvență ajung în final în faliment.

La o zi după ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat viitoarele măsuri de reformă fiscală, Ministerul Justiției a făcut public un set de principii fundamentale pentru reformarea Legii insolvenței nr. 85/2014. Scopul declarat este acela de a proteja bugetul public și de a crea un mediu economic mai sănătos și credibil.

Un cadru legislativ permisiv și o rată de succes derizorie

Problema la care răspunde această inițativă este una profundă. Potrivit unui studie Coface citat în primăvară, în 2024 s-au deschis peste 7.274 de proceduri noi de insolvență, cu 9% mai multe decât anul anterior. Însă, cel mai grav este faptul că rata de succes a firmelor de a-și reveni și a-și relua activitatea este estimată la un jalnic 2%. Acest fapt transformă insolvența, care în mod normal ar trebui să fie un instrument de salvare a companiilor viabile, într-o simplă anticameră a falimentului.

„Legislația în domeniul insolvenței este esențială pentru funcționarea mediului de afaceri. Procedurile de insolvență asigură lichidarea sau restructurarea ordonată a întreprinderilor... iar reglementarea lor echilibrată... este definitorie pentru crearea unui climat economic sănătos și credibil”, au precizat oficialii Ministerului Justiției într-un comunicat.

În practică, însă, actualul cadru legislativ a fost abuzat. Firmele cu datorii uriașe, unele cu tradiție și mulți angajați, foloseau procedura pentru a evita plata obligațiilor fiscale sau comerciale. Un exemplu elocvent este cel al topului celor mai mari zece datornici la stat: cinci sunt în faliment, unul este în insolvență și unul în lichidare. Datoriile firmelor românești la buget au depășit, la finele lunii iunie, suma colosală de 76 de miliarde de lei.

Pilonii noii reforme: Răspundere, transparență și rapiditate

Proiectul de lege, care va fi promovat în perioada imediat următoare, se axează pe trei direcții principale:

1. Consolidarea răspunderii administratorilor
Acesta este, fără îndoială, cel mai semnificativ pilon al reformei. Modificările urmăresc să tragă la răspundere atât administratorii formali, cât și pe cei de facto – persoanele care, fără a fi înscrise oficial, iau deciziile financiare și operaționale ale companiei.

• Se vor impune cerințe mai stricte pentru raportul care analizează cauzele insolvenței.
• Se introduce o interdicție de a fonda societăți pe o perioadă de 5 ani pentru administratorii condamnați, măsură care va fi înregistrată public în Registrul Comerțului.
• Se interzice numirea ca administrator special a persoanei contre care este trasă la răspundere.
• Se reglementează un caz distinct de răspundere pentru „vânzarea bunurilor ca ansamblu independent către afiliați în frauda creditorilor”.

2. Creșterea transparenței și a șanselor de recuperare a datoriilor
Pentru a proteja mai bine creditorii, inclusiv statul, proiectul vine cu o serie de măsuri:

• Debitorul va trebui să notifice creditorul fiscal cu 15 zile înainte de a depune cererea de insolvență.
• Se introduce obligația de a comunica electronic rapoartele și planul de reorganizare tuturor creditorilor interesați.
• Se definesc mai clar conceptele de „afiliat” și „persoane strâns legate”, iar numărul creditorilor afiliați în comitetul creditorilor este limitat la o șeptime.

3. Reducerea duratei procedurilor
Viteza de derulare a unui dosar de insolvență este crucială pentru a limita prejudiciul adus creditorilor. Printre măsurile propuse se numără:

• Verificarea periodică a stării financiare a debitorului de către administratorul judiciar, pentru a propune intrarea imediată în faliment dacă este cazul.
• Valorificarea accelerată a bunurilor prin licitație publică dacă vânzarea conform regulilor stabilite de creditori eșuează.
• Închiderea mai rapidă a procedurii odată ce obligațiile principale din plan sunt îndeplinite.
• Dezvoltarea unei platforme informatice pentru desemnarea aleatorie și imparțială a administratorilor judiciari.

O reformă necesară pentru un mediu de afaceri echitabil

Această reformă a insolvenței este o componentă cheie a Planului Bugetar-Structural Național 2025-2031. Prin măsurile propuse, Guvernul Bolojan speră nu doar să reducă „gap-ul de TVA” și să sporească încasările la buget, ci și să restaureze încrederea în acest instrument juridic. Scopul final este acela de a pedepsi firmele și administratorii care acționează în rea-credință, protejând în același timp întreprinderile care, în mod sincer, caută o cale de reorganizare și salvare, asigurându-se că procedura de insolvență își îndeplinește rolul pentru care a fost creată: restructurarea ordonată, nu distrugerea frauduloasă a valorii.