Măsuri stricte ale APIA în combaterea incendiilor de vegetație. Incendiile recente din Caraș-Severin evidențiază o problemă națională

În ultimele săptămâni, România s-a confruntat cu o creștere semnificativă a incendiilor de vegetație, în special în județul Caraș-Severin, unde suprafețe agricole întinse au fost arse intenționat. Aceste incidente fac parte dintr-un model mai larg, observat în mai multe județe, printre care Dolj, Olt și Teleorman, unde agricultorii recurg la arderea ilegală a terenurilor la începutul primăverii pentru a „curăța” rapid suprafețele. Deși practica este interzisă de ani de zile, ea persistă datorită concepției greșite că arderea vegetației pregătește solul pentru culturi sau facilitează accesul la subvenții prin Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA). Însă acest beneficiu pe termen scurt are un cost ridicat: degradarea mediului, incendiile necontrolate și afectarea fertilității solului pe termen lung.

Controverse legate de subvențiile APIA

APIA, responsabilă de gestionarea subvențiilor agricole finanțate de UE în România, a identificat un trend îngrijorător: unii agricultori aprind vegetația pentru a manipula datele privind utilizarea terenurilor sau pentru a îndeplini criteriile de eligibilitate pentru plăți. Arderea resturilor vegetale sau a pășunilor maschează temporar practicile agricole neconforme, permițând solicitanților să primească fonduri pentru suprafețe „eligibile”. Ca răspuns, APIA a anunțat măsuri riguroase. După încheierea campaniei de depunere a cererilor pentru 2024, agenția va efectua o reanalizare detaliată în 2025 a tuturor incendiilor de vegetație raportate pe parcursul anului. Scopul este corelarea focurilor cu beneficiarii specifici și aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea regulilor.

Noile măsuri: colaborare, amenzi și suspendări de plăți

Inspectorii APIA vor colabora cu autoritățile de mediu, pompierii și poliția locală pentru a verifica datele legate de incendii. Printre măsurile cheie se numără:

1. Monitorizarea prin sateliți și inspecții teren: Tehnologia geospațială va identifica zonele arse, iar echipele de teren vor evalua conformitatea.
2. Sancțiuni pentru încălcare:
   • Persoane fizice: Amenzi cuprinse între 7.000 și 15.000 de lei (≈1.400–3.000 EUR).
   • Persoane juridice: Amenzi de la 50.000 la 100.000 de lei (≈10.000–20.000 EUR).
3. Suspendarea plăților APIA: Agricultorii condamnați pentru ardere ilegală riscă pierderea subvențiilor pentru suprafețele afectate, ceea ce le afectează stabilitatea financiară.

Repercusiuni ecologice și economice

Incendiile de vegetație eliberează substanțe poluante, distrug materia organică a solului și amenință biodiversitatea. În Caraș-Severin, unde pădurile și ariile protejate se învecinează cu terenurile agricole, incendiile necontrolate pot degenera în dezastre ecologice. Pierderea polenizatorilor și a microorganismelor din sol subminează productivitatea agricolă, creând un cerc vicios pentru fermieri. Măsurile APIA se aliniază la obiectivele de sustenabilitate ale UE, subliniind că subvențiile trebuie să recompenseze practicile eco-responsabile, nu distrugerea.

Reacțiile părților implicate

Dacă grupurile de mediu aplaudă măsurile mai stricte, asociațiile agricole au reacții mixte. Unii susțin că alternativele la ardere (de ex., curățarea mecanică) sunt prea costisitoare pentru micii fermieri. APIA răspunde prin campanii extinse de educare și prin oferirea de subvenții pentru practici sustenabile, cum ar fi culturile de acoperire. „Protecția mediului este indisolubil legată de agricultura viabilă”, a declarat un reprezentant APIA. „Vrem să penalizăm neglijența, dar și să sprijinim fermierii conformiști.”

Concluzie: Un pas către agricultura sustenabilă

Reanalizarea anunțată de APIA pentru 2025 marchează o schimbare pivotală în abordarea României privind gestionarea agricolă. Prin legarea subvențiilor de practici ecologice, agenția urmărește să combată tradițiile distructive și să promoveze echilibrul pe termen lung. Pentru agricultorii din Caraș-Severin și nu numai, mesajul este clar: riscurile arderii ilegale — amenzi mari, pierderea subvențiilor și răspunderea penală — depășesc cu mult orice beneficiu pe termen scurt. Pe măsură ce România se aliniază la țintele climatice ale UE, promovarea practicilor sustenabile va fi cheia protejării atât a surselor de venit, cât și a mediului.