Ion Basgan: Geniul român care a revoluționat industria petrolieră

La începutul secolului XX, petrolul era considerat „aurul negru” al civilizației moderne. Motorul cu ardere internă, automobilele, avioanele și navele depindeau de el, dar extragerea sa rămânea un proces lent, periculos și costisitor. Tehnologia de foraj, bazată pe metode primitive precum forajul percutant sau rotativ clasic, era ineficientă. În această epocă de transformare, un inginer român, Ion Basgan, a schimbat cursul istoriei prin invenția sa revoluționară: forajul rotativ modern.

Un vizionar născut din pasiune

Născut în 1902 în Focșani, într-o familie modestă, Ion Basgan a fost fascinat de mecanisme și energie încă din copilărie. După studii de inginerie la București, Viena și Berlin, a devenit un expert în domeniul petrolier. Dar Basgan nu era mulțumit doar să lucreze în industrie – visa să o reinventeze. „Voia să extragă petrolul nu mai mult, ci mai inteligent”, cum spuneau colegii săi.

Limitele tehnologiei de dinainte

În anii 1920–1930, forajul se baza pe două metode:

1. Forajul percutant: o greutate uriașă lovea solul repetat, spargând rocile încet și cu risc ridicat de avarii.
2. Forajul rotativ clasic: tije metalice se roteau lent, dar frecarea intensă uza echipamentele și consuma energie excesivă.
   Ambele metode erau lente, costisitoare și periculoase. Industria avea nevoie de un salt tehnologic.

Revoluția hidraulică a lui Basgan

Inspirat de mecanismele motorului cu ardere internă, Basgan a avut o idee strălucită: ce-ar fi dacă vibrațiile controlate ar reduce frecarea dintre tija de foraj și rocă? În 1934, a brevetat un sistem inovator ce combina rotația clasică cu impulsuri hidraulice verticale. Aceste vibrații, generate direct în coloana de foraj, spargeau roca mai rapid și protejau echipamentul.
Rezultatele au fost uimitoare:

• Viteză de foraj dublă sau triplată,
• Reducerea uzurii tijelor metalice,
• Economii masive de energie și costuri.

Brevetele care au cucerit lumea

Între 1934 și 1940, Basgan și-a protejat invenția prin brevete în România, SUA și alte țări petroliere. Sistemul său a fost testat cu succes în câmpurile românești, iar apoi adoptat în Texas și Orientul Mijlociu. Istoricii tehnicii consideră că această invenție a pus bazele forajului rotativ modern, folosit și astăzi în peste 90% din sondele globale.

Impactul unei invenții eternizate

Inovația lui Basgan a transformat industria:

• Petrolul a devenit accesibil mai rapid, alimentând expansiunea economică postbelică.
• Siguranța lucrătorilor a crescut, datorită reducerii blocajelor și rupturilor de tije.
• Costurile de extracție au scăzut dramatic, făcând energia mai ieftină pentru milioane de oameni.

Un erou necunoscut în țara sa

Ironia sorții a făcut ca Basgan să fie uitat acasă. După instaurarea comunismului, a fost marginalizat, deposedat de poziții și recunoaștere. A murit în 1980 în obscuritate, chiar dacă invenția sa continua să fie utilizată pe scară globală. Abia după Revoluție, contribuția sa a început să fie reevaluată, iar astăzi inginerii îl numesc „Edisonul forajului”.

Moștenirea unui titan

Ion Basgan a lăsat în urmă:

• Brevete care au devenit documente istorice,
• O paradigmă tehnică ce domină industria energiei,
• Dovada că o singură persoană, prin creativitate, poate schimba lumea.

Ion Basgan, inventatorul român uitat de istorie, a transformat industria petrolieră în secolul XX cu o idee simplă și genială – vibrația care a scos „aurul negru” din întuneric, mai rapid și mai sigur decât vreodată.

Pentru mai multe informații puteți urmări acest video: Ion Basgan - povestea celei mai valoroase invenţii româneşti | EU aleg România (2015)