Horațiu Potra, asociatul lui Călin Georgescu, solicită azil politic în Rusia: Mercenarul și-a pregătit plecarea încă din ianuarie!

Procurorul general a confirmat că unul dintre principalii suspecți în dosarul privind acțiuni contra ordinii constituționale încearcă să obțină protecție de la Moscova, într-un caz care expune vulnerabilitățile României în fața războiului hibrid.

Horațiu Potra, mercenarul și asociatul apropiat al fostului candidat prezidențial Călin Georgescu, face demersuri pentru a obține azil politic în Rusia. Confirmarea oficială a acestui fapt a venit din gura procurorului general al României, Alex Florența, într-o conferință de presă dedicată trimiterii în judecată a lui Georgescu și a altor 21 de persoane. Deși locul exact unde se află Potra nu este cunoscut cu certitudine pentru a iniția o procedură oficială de extrădare, autoritățile române au indicii clare că acesta se află sub protecția sau urmează să ajungă la Moscova.

"Există date certe care au rezultat din anchetă că în acest moment Horațiu Potra… face demersuri …autorităților din Rusia pentru obținerea de azil”, a declarat Alex Florența.

Preludiul unei fugi: Întâlnirea din Dubai

Drumul lui Potra către Rusia pare să fi fost pregătit meticulos. Ultima lui apariție publică cunoscută a fost pe 8 ianuarie 2025, când a fost fotografiat în holul unui hotel din Dubai, în timp ce discuta cu Anait Martirosyan, o agentă imobiliară din Rusia. Imaginile, care par a fi rezultatul unei operațiuni de supraveghere, îl arată pe Potra predând rusoaicei o sumă consistentă de bani. În lumina declarațiilor procurorului general, această întâlnire este acum interpretată ca fiind probabil momentul în care mercenarul și-a aranjat logistic transferul și șederea pe teritoriul Federației Ruse.

Acest gest al lui Potra de a căuta refugiu la Moscova este văzut de experții în securitate nu doar ca o încercare de a evita justiția română, ci și ca o confirmare a legăturilor sale profunde cu serviciile de informații ale Kremlinului. Acordarea azilului politic ar fi un pas riscant pentru Rusia, deoarece ar echivala cu o recunoaștere oficială a statutului său de agent protejat. Cu toate acestea, simpla lui prezență acolo servește ca o dovadă a amestecului rus în afacerile interne ale României.

Planul subversiv: De la protest la lovitură de stat

Dosarul pentru care Potra este urmărit este de o gravitate excepțională. Potrivit rechizitoriului de trimitere în judecată, el și Călin Georgescu au pus la punct un plan complex care urmărea să deturneze protestele pașnice din 8 decembrie 2024 din București spre violență și subversiune.

"…cei doi inculpați… au pus în discuție un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară… urmau să desfășoare… acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest”, se arată în document.

Scopul final al acestei operațiuni, potrivit procurorilor, era să exploateze o tensiune socială maximă prin „contagiune emoțională și comportamentală”, pentru a schimba ordinea constituțională sau a îngreuna exercitarea puterii de stat. Cu alte cuvinte, se investighează o tentativă de lovitură de stat de tip hibrid, care dorea să răstoarne ordinea legală prin manipulare și violență.

Asigurări de la Moscova și promisiuni de la Timișoara

Unul dintre cele mai revelatoare aspecte ale anchetei este o discuție din anul 2019, în care Călin Georgescu a contactat-o pe judecătoarea Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timișoara, propunându-i funcția de ministru al Justiției pentru momentul în care el va deveni președinte.

Această conversație are o semnificație majoră din două perspective:

1. Dovedește o conspirație pe termen lung: Planul de a-l aduce pe Georgescu la putere era activ cu cel puțin cinci ani înainte de alegerile din 2024.
2. Indică asigurări consistente: Împărțirea prematură a funcțiilor guvernamentale sugerează că Georgescu a primit garanții solide, pe care le-a crezut de încredere, că va câștiga alegerile. Aceste „asigurări” sunt amplificate de contextul ulterior: câștigarea surprinzătoare a primului tur de scrutin.

Paralizia instituțională: Cum a fost posibil un astfel de șoc electoral?

Succesul lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a luat pe nepregătite întreaga clasă politică și opinia publică. Cu o candidatură anunțată târziu, fără buget de campanie declarat și practic necunoscut până cu câteva săptămâni înainte, a reușit să obțină aproape 23% din voturi, câștigând primul tur.

Un raport al agenției de securitate cibernetică a guvernului francez a evidențiat acest paradox: cu patru săptămâni înainte de scrutin, Georgescu era sub 1% în sondaje, iar cu patru zile înainte, ajunsese la 10,6%. Acest salt inexplicabil nu a fost doar rezultatul unei campanii agresive pe TikTok, ci mai ales al unei paralizii instituționale profunde.

Alertele venite din partea serviciilor, jurnaliștilor de investigație sau societății civile au fost marginalizate, minimalizate sau blocate de elemente infiltrate sau corupte în instituții. Această incapacitate de a conecta punctele și de a vedea pericolul în ansamblu a lăsat câmp liber pentru desfășurarea operațiunii ruse.

Vulnerabilitatea care persistă

Procesul împotriva lui Călin Georgescu și a celorlalți inculpați este un pas crucial pentru justiție. Însă, după aproape zece luni de la evenimente, absența unei anchete publice și transparente privind eșecurile instituționale care au permis acest șoc electoral și constituțional este îngrijorătoare. Așa cum a afirmat președintele Nicușor Dan, cercetarea procurorilor reprezintă o „dovadă consistentă a acțiunilor de dezinformare sistematice ale Rusiei”.

Fuga lui Horațiu Potra la Moscova este simptomatică. Ea nu închide dosarul, ci îl deschide pe unul și mai mare: cel al vulnerabilității României. Țara noastră rămâne o țintă principală a agresiunii hibride a Kremlinului, iar vindecarea și întărirea imunității instituționale este cea mai urgentă sarcină de securitate națională. Până nu se vor identifica și remedia aceste puncte slabe, pericolul nu a trecut, ci doar și-a schimbat temporar forma.