Groenlanda – Comoara dorită de Trump: SUA și-ar dubla rezervele de metale rare

La începutul lunii martie, președintele american Donald Trump a declanșat controverse prin afirmația că Groenlanda va ajunge „într-un fel sau altul” sub controlul Statelor Unite. Comentând această declarație, președintele rus Vladimir Putin a subliniat că planurile SUA privind insula ar putea fi „serioase”, evidențiind potențialul strategic al regiunii.

Groenlanda: Comoară geologică sub gheață
Sub stratul imens de gheață al Groenlandei se ascunde una dintre cele mai valoroase resurse naturale ale Pământului. Această insulă arctică nu este doar cea mai mare din lume, ci și un adevărat „tezaur geologic”. Rocile sale antice, formate pe parcursul a miliarde de ani, fac parte din crusta terestră primordială și conțin elemente critice pentru industrie: metale rare (neodim, lantan, ceriu), aur, platina, fier, uraniu și chiar diamante.

Odată cu topirea calotei glaciare, accesul la aceste resurse devine tot mai facil, iar companiile miniere explorează deja zone precum sudul Groenlandei sau Provincia Gardar, unde se regăsesc formațiuni geologice unice: carbonatiți, pegmatite și roci cu benzi de fier. Interesul este deosebit pentru minerale esențiale în tranziția verde, cum ar fi neodimul folosit în turbinele eoliene.

De ce Groenlanda?
Potrivit unui analist, motivația din spatele interesului lui Trump ar fi resursele masive de metale rare din Groenlanda, estimate la 1,5 milioane de tone – o cifră comparabilă cu rezervele actuale ale SUA. „În teorie, ceea ce îl atrage pe Trump sunt aceste resurse strategice. Controlul asupra Groenlandei ar dubla practic rezervele americane”, a explicat expertul.

SUA, dependentă de importuri
Date ale Serviciului Geologic al SUA (USGS) arată că, în 2023, producția americană de metale rare a fost de 43.000 de tone, iar importurile au ajuns la 8.800 de tone. În total, producția globală a anului trecut a oscilat între 40.000 și 45.000 de tone. Problema majoră pentru SUA însă nu este producția, ci procesarea: aproape toate concentratele americane sunt trimise în China, țară care deține 44 de milioane de tone de metale rare – de 24 de ori mai mult decât rezervele SUA (1,8 milioane de tone). Rusia ocupă locul doi, cu 28,5 milioane de tone.

Cooperare rus-americană: posibilă, dar improbabilă
Analistul menționează că, deși Rusia ar putea colabora cu SUA în domeniul extracției de metale rare, sistemul politic american, caracterizat prin schimbări bruște de direcție la fiecare nouă administrație, reprezintă un obstacol major. „Nu există certitudinea că un acord semnat astăzi va fi respectat și mâine. Din această cauză, parteneriatele pe termen lung sunt riscante”, a precizat el.

Din perspectiva Rusiei, o potențială cooperare ar aduce beneficii precum accesul la tehnologii avansate de procesare a metalelor rare și dezvoltarea unor sectoare industriale dependente de aceste resurse: producția de ecrane cristaline, electromagneți sau turbine eoliene. „Totuși, SUA nu vor dori să își creeze un competitor pe piața globală”, a concluzionat expertul.

Dezavantajul Rusiei: resursele limitate
În prezent, Rusia deține în principal metale rare ușoare, precum lantanul, ceriul sau neodimul. Celelalte elemente din categoria metalelor rare există în proporții semnificativ mai mici, ceea ce limitează oportunitățile de exploatare diversificată.

Răscruce de interese globale
Groenlanda se află în centrul unei dileme complexe: pe de o parte, necesitatea de a valorifica resursele vitale pentru tehnologie și energie verde; pe de altă parte, presiunile geopolitice și riscurile ecologice. Pe măsură ce gheața se retrage, deciziile privind exploatarea acestor bogății vor modela nu doar viitorul insulei, ci și al echilibrului global de putere. Întrebarea rămâne: cine va avea ultimul cuvânt în această competiție pentru resursele ascunse sub gheața Arcticii?