George Simion și riscul unui război împotriva democrației românești: Alegerile prezidențiale contestate la CCR

Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a anunțat marți, 20 mai 2025, că va contesta la Curtea Constituțională (CCR) rezultatul alegerilor prezidențiale câștigate de Nicușor Dan, invocând „exact aceleași motive” care au condus la anularea scrutinului din decembrie 2024. Declarațiile sale, pline de acuzații nefondate și retorică răzbunătoare, nu doar că denotă o lipsă de responsabilitate civică, ci și amenință să destabilizeze încrederea în procesul democratic.

O strategie bazată pe minciuni și victimizare

Simion a enumerat o serie de motive pentru contestare: „cumpărarea voturilor moldovenilor” cu 100 de milioane de euro, folosirea resurselor administrative ale „unui alt stat” (presupus Franța sau Republica Moldova), și votul persoanelor decedate . Toate acestea sunt prezentate fără dovezi concrete, într-un limbaj emoțional care transformă o înfrângere electorală într-o „lovitură a sistemului ticălos”. Ironia este că, înainte de finalizarea numărătorii, Simion însuși recunoscuse profesionalismul instituțiilor și absența unor fraude semnificative. Schimbarea bruscă de poziție sugerează o tactică calculată de a menține tensiunea socială și de a legitima un discurs anti-sistem.

Erodarea credibilității instituțiilor

Anunțul lui Simion vine într-un context în care CCR a respins recent alte contestații, inclusiv una depusă de Sebastian Popescu, confirmând validitatea primului tur al alegerilor . Prin a insista pe „aceleași motive” ca în decembrie 2024 – când CCR a anulat alegerile din cauza intervenției unui „actor statal” –, Simion distorsionează intenționat realitatea. În 2024, decizia a fost susținută de probe clare, în timp ce acum acuzațiile sale rămân vagi și necoroborate. Acest comportament submină autoritatea CCR, transformând-o dintr-un arbitru legal într-un instrument politic.

Retorica răzbunătoare: Un pericol pentru coerența socială

Declarațiile lui Simion nu se limitează la critică. El amenință că „toți cei care s-au situat de partea contracandidatului meu [...] o să regrete” . Această limbă incendiara, combinată cu apelul la susținători să trimită „orice dovadă” de fraudă – chiar și fără verificare –, incită la polarizare. Mai grav, normalizarea acuzațiilor de trădare și corupție („ticăloșie, pentru bani”) creează un climat ostil în care adversarii politici sunt demonizați, nu contraargumentați.

Riscul unui precedent periculos

Dacă în decembrie anularea alegerilor a avut o bază legală clară, contestarea lui Simion pare a fi un act de răzbunare politică. El admite chiar că șansele de succes sunt minime, dar insistă pentru a păstra imaginea de „luptător”. Această abordare transformă justiția într-un teatru și riscă să încurajeze viitori politicieni să folosească CCR nu pentru a corecta nereguli, ci pentru a întârzia sau invalida rezultatele nedorite.

Democrația nu este un joc de putere

George Simion, prin acțiunile sale, nu doar că respinge voința a peste 11 milioane de români care au votat, dar și testează reziliența sistemului democratic. Utilizarea constantă a conspirațiilor nefondate, combinată cu o retorică divizivă, nu este doar iresponsabilă – este un semnal de alarmă pentru societatea românească. Într-o epocă în care dezinformarea și polarizarea sunt arme ale populismului, este esențial ca instituțiile și cetățenii să respingă manipularea și să protejeze integritatea procesului democratic. Așa cum a subliniat un cititor pe bursa.ro: „CCR nu este un talcioc juridic”. Să nu uităm asta.