Fonduri UE pentru energie verde: România beneficiază de 712 milioane euro pentru modernizarea energetică

România este unul dintre principalii beneficari ai unei noi tranșe masive de finanțare europeană destinată modernizării sistemelor energetice și accelerării tranziției verzi. Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) au anunțat plata a 3,66 miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare, sumă alocată pentru a sprijini 34 de proiecte strategice legate de energie în nouă state membre ale Uniunii Europene. Potrivit comunicatului oficial al Executivului comunitar și al BEI, citat de Agerpres, România va primi cea mai mare alocație după Polonia și Cehia, respectiv 712,3 milioane de euro.

Investiția în viitorul energetic al Europei

Această finanțare record, cea mai mare plătită până acum din Fondul pentru Modernizare, are ca obiective centrale:

• Modernizarea sistemelor energetice din Uniunea Europeană, creând infrastructuri mai eficiente, mai reziliente și mai inteligente.
• Reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în sectoarele cheie: energie, industrie și transport.
• Îmbunătățirea eficienței energetice la nivel național și european.
• Sprijinirea îndeplinirii obiectivelor ambitioase ale statelor membre în materie de climă și energie, în conformitate cu Pactul Verde European.
• Consolidarea competitivității industriale a UE prin dezvoltarea unei infrastructuri energetice moderne și prin încurajarea inovării tehnologice.
• Reducerea dependenței de importurile de combustibili fosili prin promovarea surselor regenerabile și a eficienței energetice.

Fondul pentru Modernizare: Mecanismul de finanțare

Finanțarea provine din veniturile generate de Sistemul European de Comerț cu Emisii (EU ETS), unde certificatele de emisii sunt licitate. Fondul pentru Modernizare este un instrument financiar crucial destinat în mod specific să sprijinte 13 state membre ale UE cu venituri mai modeste (având un Produs Intern Brut pe cap de locuitor sub 75% din media UE în perioada 2016-2018) în eforturile lor de tranziție către neutralitate climatică până în 2050.

Valoarea totală finanțării mobilizată prin acest fond începând din ianuarie 2021 se ridică la impresionanta sumă de 19,1 miliarde de euro. Statele membre eligibile inițial erau România, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia. Din ianuarie 2024, în baza Directivei EU ETS revizuite, acestea s-au alăturat și Grecia, Portugalia și Slovenia. Această rundă de plăți marchează chiar debutul Greciei ca beneficiar al fondului.

Proiecte verzi în toată Europa

Cele 34 de proiecte finanțate prin această tranșă se concentrează pe patru arii esențiale:

1. Generarea de energie electrică din surse regenerabile (eolian, solar, hidro, etc.).
2. Utilizarea și implementarea surselor regenerabile de energie (inclusiv pentru încălzire/răcire).
3. Modernizarea rețelelor energetice (pentru a absorbi mai multă energie verde și a crește stabilitatea sistemului).
4. Eficiența energetică (reducerea consumului de energie în diverse sectoare).

Exemple concrete de proiecte în țările beneficiare:

• Cehia: Investiții majore în capacități de stocare a energiei electrice provenite din surse regenerabile.
• Croația: Proiecte pentru producția și utilizarea căldurii din surse regenerabile și creșterea eficienței energetice în sistemele de încălzire și răcire.
• Grecia: Înlocuirea autobuzelor diesel cu autobuze electrice în mediul urban.
• Ungaria: Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice.
• Letonia: Creșterea capacității rețelei electrice.
• Lituania: Investiții în soluții de stocare a energiei la scară largă.
• Polonia: Dezvoltarea unui program pentru "aer curat" care sprijină eficiența energetică și înlocuirea surselor de căldură poluante în locuințele unifamiliale.
• Slovenia: Modernizarea și dezvoltarea rețelei de transport și distribuție a energiei electrice pentru a integra mai ușor sursele regenerabile.

Impactul pentru România

Alocația substanțială de 712,3 milioane de euro destinată României se va concentra, potrivit comunicatului, pe un obiectiv strategic: creșterea eficienței energetice a instalațiilor incluse în Sistemul European de Comerț cu Emisii (EU ETS). Acesta include, de regulă, unități mari de producție de energie și industrii intensive în consum de energie (cum ar fi producția de ciment, oțel, chimicale, etc.). Prin investițiile susținute, România poate:

• Reduce semnificativ consumul de energie și emisiile de GES în aceste sectoare cheie.
• Moderniza procesele industriale, făcându-le mai competitive și mai puțin poluante.
• Contribui la atingerea obiectivelor naționale și europene de reducere a emisiilor.
• Consolida securitatea energetică prin utilizarea mai eficientă a resurselor.

Această investiție masivă din partea UE și BEI reprezintă un impuls vital pentru România în eforturile sale de modernizare a infrastructurii energetice, de descarbonizare a economiei și de aliniere la obiectivele verzi ale Uniunii Europene, contribuind simultan la creșterea economică sustenabilă și la protejarea mediului.