Flavius Nedelcea și șefii ANPC, trimiși în judecată în dosarul de abuz în serviciu

Flavius Nedelcea și șefii ANPC, trimiși în judecată în dosarul de abuz în serviciu

Procurorii DNA spun că o directoare din Caraș-Severin a fost mutată ilegal de la conducerea Protecției Consumatorilor pentru a-i face loc unei persoane „agreate de factori politici”. Pe lângă Flavius Nedelcea, secretar de stat la Ministerul Economiei, mai sunt acuzați și șeful interimar al ANPC și un director general al autorității.

O anchetă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Timișoara a dus la trimiterea în judecată a patru persoane, printre care un secretar de stat și doi oficiali de top ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Acuzațiile vizează o schemă complexă de presiuni și abuz în serviciu, menită să înlăture abuziv de la funcție o directoare cu vechime și să instaleze pe cineva „agreat politic”.

La centrul acestui lanț stă Flavius Constantin Nedelcea, secretar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, acuzat de instigare la abuz în serviciu în formă continuată. Potrivit procurorilor, el ar fi instigat conduceria ANPC să acționeze împotriva unei directoare din teritoriu.

Alături de el au fost trimiși în judecată:

  • Sebastian Ioan Hotca, vicepreședinte al ANPC cu atribuții de președinte, acuzat de abuz în serviciu.
  • Paul Silviu Anghel, director general în ANPC, acuzat de șantaj.
  • Elena Mirela Vasile, anchetată în aceeași cauză.
Nume Funcție la data faptelor Acuzație principală
Flavius Constantin Nedelcea Secretar de stat, Ministerul Economiei Instigare la abuz în serviciu
Sebastian Ioan Hotca Vicepreședinte (cu atribuții de președinte), ANPC Abuz în serviciu
Paul Silviu Anghel Director general, ANPC Șantaj
Elena Mirela Vasile - Complicitate

Mutări repetate și intimidări: Strategia pentru a elibera postul

Potrivit rechizitoriului DNA, în perioada octombrie 2024 – ianuarie 2025, la instigarea lui Flavius Nedelcea, Sebastian Hotca ar fi dispus mutarea temporară și repetată a unei directoare (persoana vătămată V.I.C.) de la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Caraș-Severin, într-o altă funcție la sediul central al ANPC.

Această mutare, care s-a făcut pe parcursul a mai multor luni, ar fi avut un scop precis: să elibereze postul de comisar șef adjunct din Caraș-Severin pentru a fi ocupat de o altă persoană, încadrată în ANPC în 2023 și „dorită/agreată de factori politici”. Procurorii susțin că această acțiune a încălcat legea, deoarece mutarea temporară se poate face doar în interesul instituției, nu pentru astfel de interese private sau de grup.

Pentru a-și atinge scopul, acuzații au folosit mai multe metode. În august 2024, Paul Anghel, împreună cu o altă persoană din ANPC, ar fi exercitat asupra directoarei „acte de constrângere morală, prin amenințări, intimidări și presiuni”. Scopul era să o determine să renunțe la funcție și să rămână în concediul pentru creșterea copilului.

Un dosar care a început cu o înregistrare secretă

Sursa anchetei pare să fie chiar persoana vătămată. Conform unor surse apropiate dosarului, directoarea, care obținuse funcția prin concurs încă din 2014, a refuzat să fie destituită. La o ședință de „lămurire” la care a fost convocată, ea ar fi purtat o tehnică de înregistrare și, după ce a înregistrat presiunile, s-ar fi prezentat la DNA cu un denunț.

Mai mult, dosarul a luat o turnură neașteptată. Flavius Nedelcea, după ce a fost audiat, a semnat inițial un acord de colaborare cu DNA. Ulterior, însă, la o întâlnire în care fusese echipat de procurori cu tehnică de înregistrare pentru a obține probe, el ar fi încercat să avertizeze discret un alt participant, trimițându-i un mesaj pe telefon. Această acțiune i-a adus o acuzație suplimentară de îngreunare a anchetei.

Cine sunt cei acuzați și reacția din politic

Flavius Nedelcea, membru PSD, are o lungă carieră politică și administrativă în județul Caraș-Severin, fiind consilier județean și vicepreședinte al consiliului, înainte de a fi numit secretar de stat în 2022 . Pe lângă acest post, el deține și funcții în consiliile de administrație ale IOR și Loteriei Române, încasând venituri suplimentare semnificative.

În momentul arestării, ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat că deja semnase actele pentru înlocuirea lui Nedelcea din funcție cu câteva săptămâni înainte, procedură care era în curs. Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a precizat că schimbarea era planificată și nu legată direct de ancheta DNA.

Șeful ANPC, Sebastian Hotca, fusese instalat în funcție în iulie 2025, după demiterea lui Cristian Popescu Piedone. Ca urmare a măsurii de control judiciar, atât lui Hotca, cât și lui Paul Anghel li s-a interzis să-și mai exercite atribuțiile de serviciu în ANPC pe durata anchetei.

Un context regional mai larg: Rețeaua politică din Caraș-Severin

Dosarul pare să aibă ramificații în politica locală. În media locală cazul a fost asociat cu rețeaua politică din Caraș-Severin aflată sub influența fostului baron PSD Ion Mocioalcă. În aceeași perioadă, DNA l-a reținut și pe Bhupinder Singh, managerul Spitalului din Caransebeș și fin al lui Mocioalcă, într-un dosar separat de luare de mită. Nedelcea este considerat apropiat aceluiași cerc politic.

Prezența lui Mocioalcă, acum vicepreședinte al Curții de Conturi, în fundalul acestor afaceri, ridică întrebări legate de modul în care se exercită influența politică asupra instituțiilor publice, atât la nivel local, cât și la cel central.

Între suspendări din funcție și prezumția de nevinovăție

Ca măsură preventivă, cei doi oficiali de la ANPC, Hotca și Anghel, au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile. Printre obligațiile lor se numără interdicția de a-și mai exercita funcțiile și de a comunica cu persoana vătămată.

DNA a subliniat că toți cei învinuiți beneficiază de prezumția de nevinovăție și că trimiterea în judecată are rolul de a crea cadrul legal pentru administrarea probelor în fața instanței. Cazul, care a zguduit atât Ministerul Economiei, cât și conducerea ANPC, aduce din nou în prim-plan vulnerabilitatea funcțiilor publice obținute prin concurs în fața presiunilor politice și a intereselor de grup.