După ani de întârzieri și trei licitații eșuate: România în pragul unei revoluții feroviare, trenurile cu hidrogen

Patru ani, trei licitații anulate și un singur ofertant rămas în cursă. Aceasta este povestea tumultuoasă a proiectului prin care România încearcă să achiziționeze primele 12 trenuri cu hidrogen, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În primăvara anului 2025, după ce licitațiile din februarie și noiembrie 2023, respectiv mai 2024, au fost anulate din cauza lipsei ofertanților sau a decalajelor tehnice, a patra încercare a atras o singură ofertă: un consorțiu condus de Siemens Mobility.

De ce a eșuat proiectul de trei ori?

Complexitatea tehnologică și condițiile contractuale au descurajat producătorii:

• Lipsa infrastructurii pentru hidrogen: Inițial, contractul includea nu doar trenurile, ci și construcția stațiilor de alimentare. Această sarcină suplimentară a determinat absența ofertanților în primele două licitații.
• Presiunea temporală: PNRR impune semnarea contractului până în decembrie 2023 și livrarea trenurilor până în august 2026 – termene considerate nerealiste de către industria feroviară.
• Riscuri financiare: Valoarea estimată a contractului (1,5–2,46 miliarde lei) acoperă 15–30 de ani de mentenanță, iar fondurile PNRR (528 milioane lei) sunt condiționate de respectarea calendarului strict.

Ofertantul unic: Ce propune Siemens?

Consorțiul format din Siemens Mobility (România, Germania și Austria) a depus singura ofertă valabilă în aprilie 2025. Soluția lor se bazează pe tehnologia tracțiunii electrice cu pile de combustie, care combină hidrogenul de la bord cu oxigenul din aer pentru a genera electricitate fără emisii.

• Livrare în 35–44 de luni: Dacă contractul este semnat în 2025, trenurile ar putea circula abia în 2028–2029 – mult după termenul PNRR (2026).
• Mentenanță pe termen lung: 15 ani, extensibil la 30 de ani, pentru a asigura fiabilitatea sistemelor.

Rutele prioritare: Unde vor circula?

Cele 12 trenuri vor deservi zonele neelectrificate din sudul țării, cu frecvențe sporite :

• București – Aeroportul Henri Coandă, Chitila, Titu: la fiecare 30 de minute.
• București – Pitești – Craiova: 4 curse zilnice, inclusiv prin Slatina și Balș.
• București – Târgoviște și Curtea de Argeș: 3–4 curse pe zi.
  Prima rută operată va fi București Nord – Târgoviște, urmată de legătura strategică spre Aeroportul Henri Coandă.

Provocări critice: Riscul pierderii fondurilor UE

1. Termenele PNRR sunt imposibile: UE a anunțat că nu va prelungi PNRR după 2026, iar România are doar până în august 2026 pentru a livra trenurile. Orice întârziere în semnarea contractului sau producție face imposibilă respectarea acestui termen.
2. Infrastructură întârziată: Linia București–Pitești, esențială pentru trenurile cu hidrogen, este în proces de electrificare. Studiile de fezabilitate pentru acest tronson se finalizează abia în 2026 , iar lucrările practice vor dura cel puțin 2–3 ani după aceea.
3. Alternativa Guvernului: Fostul premier Marcel Ciolacu propusese deja redirecționarea celor 360 de milioane de euro către autostrăzi, invocând lipsa reală a trenurilor cu hidrogen pe piață.

De ce merită implementate trenurile cu hidrogen?

• Decarbonizarea transportului: Trenurile cu hidrogen emit doar apă, reducând poluarea pe liniile neelectrificate – 30% din rețeaua CFR.
• Mai eficiente decât diesel: Costuri de exploatare cu 15–20% mai mici decât vehiculele tradiționale.
• Soluție pentru zonele marginalizate: Electrificarea liniilor secundare este neprofitabilă; hidrogenul oferă o alternativă realistă.

Harta rutelor planificate pentru trenurile cu hidrogen

Cele 12 trenuri vor deservi patru coridoare principale cu următoarele rute și frecvențe:

1. București Nord → Aeroportul Henri Coandă/Chitila/Titu
   • Frecvență: la fiecare 30 de minute
2. București Nord → Târgoviște (prin Găești)
   • Frecvență: curse orare
3. București Nord → Pitești → Craiova (prin Slatina și Balș)
   • Frecvență: 4 curse zilnice
4. București Nord → Curtea de Argeș
   • Frecvență: 3 curse zilnice

Prima rută operată: București Nord – Târgoviște (conform confirmării Autorității pentru Reformă Feroviară).

Ce urmează?

Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) evaluează oferta Siemens până în iunie-iulie 2025. Dacă aceasta este validată, urmează semnarea contractului și începerea producției. Totuși, șansele de a păstra fondurile PNRR sunt minime. Soluția realistă este transferul proiectului către alte programe europene (Fondul de Coeziune sau Programul Transport), așa cum s-a făcut pentru electrificarea liniilor Constanța-Mangalia și Videle-Giurgiu.

Un vis întârziat, nu abandonat

Trenurile cu hidrogen rămân o prioritate pentru România, dar drumul către ele este semnalizat cu obstacole. Chiar dacă PNRR nu va mai finanța proiectul, tehnologia va ajunge în cele din urmă pe șinele românești – probabil după 2026, prin alte fonduri europene sau investiții naționale. Momentul cheie va fi primul tren pe ruta București-Târgoviște, un simbol al înnoirii care, sperăm, nu va întârzia prea mult.