După Amnesty International, Rusia interzice și Reporteri Fără Frontiere: Jurnaliștii riscă închisoarea pentru colaborare

Rusia declară „indezirabilă” organizația Reporteri Fără Frontiere
Grupul a plasat Moscova pe locul 171 la libertatea presei, evidențiind închiderea aproape integrală a mass-media independente.

Moscova, 17 august 2025 – Ministerul Justiției rus a desemnat oficial joi organizația internațională pentru apărarea libertății presei Reporteri Fără Frontiere (RSF) drept „organizație indezirabilă”, interzicând orice activitate a grupului pe teritoriul țării. Decizia, anunțată printr-o comunicare pe site-ul oficial al ministerului, face parte dintr-un șir de măsuri amplificate după invazia Ucrainei din 2022, menite să suprime disidența și controlul extern asupra mass-mediei.

Ce înseamnă statutul de „indezirabil”

Potrivit legislației ruse adoptate în 2015, acest statut echivalează cu o interzicere de facto a organizației. Cetățenii ruși care colaborează cu RSF sau o finanțează se confruntă cu pedepse penale severe, inclusiv până la 5 ani de închisoare. Lista organizațiilor „indezirabile” include acum peste 250 de entități, printre care Amnesty International, Greenpeace și posturile de radio RFE/RL finanțate de SUA.

RSF, fondată în Franța în 1985, este acuzată de Moscova că „subminează securitatea națională” prin rapoartele sale critice despre libertatea presei și sprijinul acordat jurnaliștilor persecutați. Într-un comunicat, autoritățile au susținut că organizația promovează „proiecte rusofobe” și „dezinformare” coordonate din străinătate.

Contextul represiunii asupra presei

Această decizie vine într-un moment în care Rusia a căzut pe locul 171 din 180 de țări în Clasamentul Mondial al Libertății Presei 2025, publicat de RSF. Raportul consemnează că aproape toate outlet-urile media independente au fost blocate sau declarate „agenți străini”, iar 50 de jurnaliști sunt în detenție. Situația este descrisă ca „foarte gravă”, Rusia fiind doar cu un loc mai bine decât Iran (176) sau China (178) .

Represiunea s-a intensificat dramatic după 2022:

• 100 de ziare independente închise;
• 1.800 de site-uri de știri blocate;
• Legi care interzic „denigrarea armatei” folosite pentru a închide criticii războiului din Ucraina.

Model global de suprimare a disidenței

Interzicerea RSF se alătură unei campanii sistematice împotriva organizațiilor internaționale:

• Amnesty International a fost declarată „indezirabilă” în mai 2025, fiind acuzată că „justifică crimele neo-naziștilor ucraineni”;
• Greenpeace a fost inclusă pe listă încă din 2013, după protestele împotriva forajelor petroliere în Arctic;
• Guvernul folosește termeni vagi precum „securitate națională” sau „valori tradiționale” pentru a criminaliza orice formă de opoziție.

Reacții internaționale și implicații

Decizia a stârnit condamnări din partea Comisiei Europene și a Reporteri Fără Frontiere, care a menționat într-un comunicat: „Aceasta este o încercare disperată de a izola cetățenii ruși de adevăr. Vom continua să documentăm abuzurile și să sprijinim jurnaliștii din închisori”.

Pe plan intern, măsura va îngreuna și mai mult accesul la informații independente:

• Jurnaliștii ruși pierd ultimele canale de asistență juridică și financiară;
• 85% din populație se informează acum exclusiv prin televiziunile de stat;
• „Deșerturile media” (zone fără presă locală) acoperă 40% din teritoriul țării.

Perspective asupra viitorului

Expertii avertizează că interzicerea RSF este o parte a unei strategii de lungă durată de a transforma mass-media într-un aparat de propagandă. „Fără o presă liberă, Kremlinul poate controla narativa despre război, economia în declin și represiunea internă”, afirmă Ana Oleniciuk, analist la Centrul pentru Studii Europene.

Pe termen scurt, RSF și-a mutat operațiunile de sprijin pentru jurnaliștii ruși în Lituania și Georgia, dar accesul la surse din interior rămâne blocat. Cea mai mare preocupare este soarta celor 50 de jurnaliști deținuți, inclusiv a lui Vladimir Kara-Murza, condamnat la 25 de ani pentru „trădare”.

Drepturile Omului, ignorate

Declasarea Rusiei în clasamentele globale ale libertății presei (–9 locuri față de 2024) și interzicerea RSF reflectă o criză sistemică a drepturilor omului. Ca urmare, aproape 147 de milioane de cetățeni ruși rămân fără acces la informații independente, iar lumea întreagă pierde o fereastră critică asupra abuzurilor din cea mai mare țară a planetei.