Duminica Floriilor însângerată în Ucraina: Liderii UE condamnă masacrul de la Sumî ca o crimă de război a Rusiei

Escaladarea brutalității fără sens Atacul din 13 aprilie 2025 asupra orașului Sumî, din nord-estul Ucrainei, reprezintă un nou vârf de cruzime în conflictul declanșat de invazia rusă. Cel puțin 32 de civili au fost uciși și peste 80 de persoane rănite, printre care 10 copii, după ce două rachete balistice rusești au lovit centrul aglomerat al orașului. Una dintre ele a distrus un troleibuz plin cu pasageri, iar imaginile de la fața locului – cadavre pe asfalt, vehicule în flăcări și salvatori căutând supraviețuitori sub moloz – sunt o mărturie a violenței gratuite. Tragedia a avut loc în Duminica Floriilor, o sărbătoare creștină marcată de speranță, transformând-o într-o zi de doliu.

O criză a umanității: Liderii globali condamnă atrocitățile rusesti
Statele Unite au reacționat rapid. Keith Kellogg, trimisul special pentru Ucraina, a denunțat atacul pe platforma X: „Ca fost oficial militar, știu ce înseamnă ținte militare.”

Într-un moment de candoare religioasă, Duminica Floriilor, Premierul italian Giorgia Meloni a tras un semnal de alarmă ascuțit, denunțând un „atac rusesc oribil și laș” care a lovit orașul Sumî, ucigând civili nevinovați, printre care și copii. „Condamn cu fermitate această violență inacceptabilă, care subminează orice pretenție de angajament pentru pace”, a scris Meloni pe WhatsApp, reiterând promisiunea Italiei de a „pune capăt acestei barbarii”. Declarația, difuzată prin Agerpres, a stârnit ecouri în întreaga comunitate internațională, amplificând presiunea asupra Moscovei.

La Londra, Premierul britanic Keir Starmer și-a exprimat „consternarea” față de masacru, descriindu-l drept „o amintire crudă a vărsării continue de sânge orchestrată de Putin”. Cu o notă de exasperare diplomatică, Starmer a contrastat pozițiile liderilor: „Zelenski și-a demonstrat devotamentul față de pace, dar Putin trebuie să accepte acum un armistițiu imediat și necondiționat — exact cum a făcut Ucraina”. Subtextul e clar: responsabilitatea escaladării rămâne exclusiv pe umerii Kremlinului.

În Berlin, Cancelarul Olaf Scholz a condamnat „atacul barbar”, subliniind ironia tragică dintre retorica de pace a Rusiei și realitatea terorii pe front. „Aceste atacuri demonstrează cât de goale sunt declarațiile Moscovei despre dorința de reconciliere”, a afirmat el, cerând Rusiei să „capituleze în fața logicii păcii prin încetarea totală a focului”. Mesajul german, deși echilibrat, transmite o urgență nouă: iluzia unui dialog funcțional s-a spulberat.

De la Paris, Președintele Emmanuel Macron a transformat indignarea în acuzație directă: „Rusia continuă războiul cu dispreț față de viață, legile internaționale și chiar propunerile diplomatice ale lui Trump”, a scris el pe X. Macron a evidențiat o adevăr incomod: „Toți știm că Rusia a ales singură acest război. Astăzi, doar ea poate să-l oprească”. Promisiunea Franței de a „lucra neobosit” cu aliații pentru a impune un acord subliniază o realitate sumbră: Occidentul se confruntă cu un punct de ruptură morală și strategică.

„Teroare calculată” sau „eroare” strategică?

Președintele Volodimir Zelenski a evidențiat caracterul premeditat al atacului: „Rusia alege să lovească sfințenia, nu ținte militare. Este teroare pură”. Procuratura din Sumî a confirmat că rachetele au distrus complet Centrul pentru Drepturile Omului și clădiri civile, întărind suspiciunea unui tipar deliberat de intimidare a populației.

Ironia tragică constă în faptul că atacul a avut loc la doar 48 de ore după ce Steve Witkoff, negociatorul SUA, s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg pentru a discuta un plan de încetare a focului. Propunerea unei „pauze” de 30 de zile a fost înfrântă imediat de escaladarea bombardamentelor, ceea ce indică fie o tactică de forțare a capitulării Kievului, fie o ruptură totală a dialogului.

Sumî – simbol al rezistenței și al vulnerabilității

Orașul Sumî, amplasat la doar 25 km de granița cu Rusia, este un nod strategic pentru apărarea Ucrainei. Controlul asupra lui ar permite Moscovei să încercuiască Harkov și să avanseze spre Kiev. Dar importanța sa simbolică este și mai mare: aici, în 2022, civilii au oprit coloanele blindate rusești cu mâinile goale. Astăzi, ruinele din centrul orașului devin o metaforă a rezistenței ucrainene – și a lipsei de scrupule a Kremlinului.

Ce urmează?

Comunitatea internațională se confruntă cu o dilemă etică: condamnările verbale, deși necesare, nu salvează vieți. Este nevoie de urmărirea penală a crimelor de război la Tribunalul de la Haga, dar și de livrarea urgentă a sistemelor anti-rachetă (cum ar fi Patriot sau IRIS-T) pentru a proteja cerul Ucrainei. Fără acțiune, Sumî va rămâne doar un alt capitol într-un război ce pare fără sfârșit.