Dronele fantomă din Germania: Autoritățile din Schleswig-Holstein anchetează zboruri suspecte în plină criză de securitate europeană

O serie de observări neexplicate ale unor drone deasupra unor obiective critice din nordul Germaniei a declanșat anchete amănunțite pentru spionaj și a pus în alertă autoritățile din întreaga alianță, într-un context european deja tensionat de incidente similare.

Incidentul din Schleswig-Holstein

Autoritățile germane investighează afirmațiile potrivit cărora drone neidentificate ar fi spionat infrastructura critică din statul nordic Schleswig-Holstein, au declarat miercuri oficialii, scrie agenția AP. În cursul nopții de 25 septembrie și în zorii zilei următoare, mai multe drone au fost observate deasupra unei centrale electrice din capitala statului, Kiel, precum și în apropierea unui spital universitar și a unui șantier naval din orașul portuar, potrivit unui raport al revistei Der Spiegel.

Ministrul regional de interne, Sabine Sütterlin-Waack, a declarat miercuri în fața unei comisii a parlamentului regional că au fost observate obiecte zburătoare de „diferite tipuri și dimensiuni”. În spatele anchetei se află și Procurorul General Stephanie Gropp, care a confirmat desfășurarea investigațiilor. Săptămâna precedentă, interiorul landului anunțase deja că dronele sightate fac obiectul unei anchete pentru posibile acte de spionaj și sabotaj.

O amenințare cu mai multe fețe: De la centrale la baze militare

Raportări suplimentare conturează o imagine mai complexă a fenomenului. Sursa jurnalistică amintește că, de asemenea, o „formație combinată de drone” a fost observată deasupra spitalului universitar și a centralei electrice, iar alte zboruri suspecte au fost raportate deasupra unor clădiri guvernamentale și a rafinăriei de petrol Heide. De asemenea, drone suspecte au fost observate joi seara deasupra fabricii companiei TKMS, un important furnizor de tehnologii de apărare maritimă, din Kiel. Incidente similare au fost raportate și în estul țării, peste o bază militară din Sanitz, în landul Mecklenburg-Vorpommerania.

Context regional: Polonia, Estonia și cazul critic al Danemarcei

Observările au loc în contextul în care multe țări NATO, inclusiv Germania, se află în stare de alertă maximă în urma unei serii de incidente recente. Forțele poloneze au doborât drone rusești care au încălcat spațiul aerian polonez, iar spațiul aerian estonian a fost încălcat de un avion de vânătoare rus. Un factor cheie de tensiune îl reprezintă și vecinii din nord, Danemarca, care au raportat aliaților NATO că „actori statali” nespecificați sunt responsabili pentru incursiuni repetate cu drone care au blocat traficul aerian în diferite părți ale țării de mai multe ori în această săptămână. Acest context a determinat autoritățile din Schleswig-Holstein să se afle în strânsă consultare cu guvernul federal și cu forțele armate germane.

Reacții oficiale și măsuri de apărare: De la prudență la acțiune

În fața acestor provocări de securitate, reacția oficialilor a fost una nuantată:

• Prudență în interpretare: Ministrul federal de Interne, Alexander Dobrindt, a îndemnat la prudență, declarând: „Voi spune în mod explicit că nu orice drone controlate de puteri străine este automat o amenințare”. El a caracterizat unele incidente ca fiind „provocări”.
• Recunoașterea pericolului: Cu toate acestea, Dobrindt a recunoscut că amenințarea reprezentată de drone este „ridicată” și a anunțat că țara va adopta măsuri pentru a se apăra. Printre acestea se numără revizuirea legii privind securitatea aviației, pentru a permite implicarea armatei în doborârea dronelor, cu scopul de a proteja infrastructura critică sau marile adunări.
• Vigilență sporită: Ministra Sabine Sütterlin-Waack a subliniat că landul Schleswig-Holstein și-a întărit apărarea antidronă în coordonare cu alte state din nordul Germaniei și că investighează „fiecare suspiciune de spionaj și sabotaj”, menținând o stare de vigilență ridicată.

Dimensiunea geopolitică: Nava rusă și războiul hibrid

În acest puzzle de securitate, o piesă intrigantă a apărut în Marea Baltică. Mass-media daneză a raportat prezența unei nave militare ruse de debarcare, „Alexander Șabalin”, în apropierea coastelor Danemarcei, la doar 12 kilometri de țărm. Experții nu exclud posibilitatea ca Rusia să fi folosit nava ca o bază plutitoare pentru testarea unei noi forme de război hibrid. Guvernul danez a descris evenimentele din spațiul său aerian drept „cel mai grav atac asupra infrastructurii critice”, iar premierul Mette Frederiksen a afirmat că Danemarca „a devenit victimă a atacurilor hibride”. La Moscova, purtătorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat acuzațiile, numindu-le „neîntemeiate”.

Perspectivele de viitor: Testarea reacției occidentale

Anchetatorii și analiștii de securitate sugerează că scopul principal al acestor operațiuni cu drone ar putea fi mai degrabă o testare a reacției și a rezilienței structurilor de apărare occidentale decât un atac direct. „Totul indică faptul că scopul acestor acțiuni nu este atacul propriu-zis, ci, probabil, testarea tehnologiilor”, a declarat anchetatorul principal al poliției din Copenhaga, Jens Jespersen.

Această perspectivă transformă fiecare incident într-un exercițiu complex de contraspionaj și evaluare a vulnerabilităților, unde răspunsul trebuie să fie proporțional și calibrat pentru a evita o escaladare inutilă, dar și pentru a demonstra fermitate. Ca urmare, statele NATO se confruntă acum cu provocarea de a-și adapta rapid doctrinele de apărare pentru a face față unui inamic evaziv, al cărui profil rămâne, pentru moment, la fel de misterios ca dronele care bântuie cerul Nordic.